Prima rectificare bugetară pe anul 2026: fonduri pentru sănătate, drepturi salariale, bugete locale și investiții, cu menținerea țintei de deficit de 6,2% din PIB

Rectificarea este construită cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective. Proiectul are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025.

Cadrul rectificării: deficit, venituri, cheltuieli

Rectificarea este construită în limita anvelopei de cheltuieli și a țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se la 6,2%.

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei. Prognoza de venituri a fost actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni (influențe la bugetul de stat):

• încasări peste program la TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) și impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate (+1,71 miliarde lei);
• încasări sub program la accize (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (−4,58 miliarde lei), corelate cu ritmul de execuție a proiectelor.

Pe partea de cheltuieli, suplimentarea acoperă obligații certe până la sfârșitul anului: dobânzile aferente datoriei publice (+3,5 miliarde lei), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei), asistența socială (+0,72 miliarde lei) și drepturile de personal. Sursa o reprezintă sumele estimate că nu vor fi utilizate în acest an: proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cu grad redus de execuție (−5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care −4,99 miliarde lei din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale pentru continuarea finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene), subvenții (−1,14 miliarde lei), alte transferuri și cheltuieli de capital.

Rectificarea aplică mecanismul prevăzut de Legea finanțelor publice nr. 500/2002 (art. 21 alin.(5)): 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali de credite și nu au putut fi angajate în primul semestru. La rectificare, aceste sume sunt puse la dispoziția ordonatorilor acolo unde necesarul până la finalul anului este fundamentat – în principal în sănătate – și sunt reduse acolo unde execuția arată că nu vor fi utilizate. Diminuările de sume reținute operate prin această rectificare depășesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).

Sănătatea: cea mai mare suplimentare netă

Sănătatea beneficiază de cea mai mare suplimentare netă din această rectificare. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde lei, credite de angajament și credite bugetare, pentru asigurarea continuității în acordarea medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei) – inclusiv programele naționale de sănătate și decontarea serviciilor medicale spitalicești – și pentru susținerea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice. Totodată, sunt puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reținute la începutul anului în acest buget. Plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei.

La Ministerul Sănătății sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 milioane lei: 183 milioane lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice județene de ambulanță, 200 milioane lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe (UPU/SMURD) din spitalele din rețeaua autorităților locale și 391 milioane lei pentru acțiuni prioritare de sănătate și programe naționale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. Sunt puse la dispoziția ministerului și aproximativ 500 milioane lei din sumele reținute inițial. Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei.

Pensii, drepturi salariale și asistență socială

Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 3,47 miliarde lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului; bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde lei. La Ministerul Afacerilor Interne se asigură 563 milioane lei pentru drepturile de pensie din luna decembrie 2026 și 68,6 milioane lei pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.

Pentru bugetele locale, rectificarea asigură fondurile necesare drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiilor lunare, serviciilor sociale din protecția copilului, centrelor pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice și Programului pentru școli al României, detaliate mai jos.

Bugetele locale: +2,81 miliarde lei din TVA , din care 2 miliarde lei pentru stingerea plăților restante

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 2.808,4 milioane lei, după cum urmează:

• +280,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul județelor: +124,2 milioane lei pentru Programul pentru școli al României (septembrie–decembrie 2026), +86,3 milioane lei pentru serviciile sociale din sistemul de protecție a copilului, +57,7 milioane lei pentru centrele de zi și centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, +12,8 milioane lei pentru căminele pentru persoane vârstnice, +5,1 milioane lei pentru întreținerea unităților de învățământ special și +0,4 milioane lei pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești; −6,4 milioane lei la drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;
• +237,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București: +106,6 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare, +83,9 milioane lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, +53,5 milioane lei pentru căminele pentru persoane vârstnice, centrele de zi de îngrijire și recuperare, unitățile de îngrijire la domiciliu și indemnizația îngrijitorilor informali, +18,8 milioane lei pentru centrele pentru persoane adulte cu handicap, +11,9 milioane lei pentru centrele de zi destinate prevenirii separării copilului de familie, +9,5 milioane lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă și +8,4 milioane lei pentru protecția copilului la nivelul sectoarelor municipiului București; −31,7 milioane lei la gratuitatea transportului public pentru elevi și −23,8 milioane lei la Programul pentru școli în municipiul București, ca diferență între sumele alocate inițial și necesarul comunicat;
• +2.257,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale: 257,5 milioane lei prin aplicarea mecanismului de echilibrare prevăzut la art. 7 din Legea bugetului de stat, pe baza noii estimări a impozitului pe venit, și 2.000 milioane lei pentru achitarea plăților restante;
• +33,7 milioane lei pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești de către Județul Arad.

Cele 2 miliarde lei pentru plățile restante funcționează ca un mecanism de compensare între autoritățile publice locale, operatorii economici și buget. Sumele se alocă pe județe și localități pentru stingerea arieratelor și plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unitățile administrativ-teritoriale, de instituțiile finanțate din bugetele locale și de spitalele din rețeaua autorităților locale față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, față de furnizorii de energie termică în sistem centralizat și operatorii de transport public de călători, precum și față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale. Banii sunt utilizați exclusiv pentru stingerea obligațiilor fiscale restante ale acestor operatori economici și ale autorităților locale către buget, pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor încheiate între părți: datoriile administrației locale către furnizori se compensează cu datoriile furnizorilor către buget. Mecanismul reduce arieratele din economie și deblochează lanțurile de plăți, sumele regăsindu-se în încasările bugetului general consolidat. Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026, iar sumele repartizate și neutilizate până la 21 decembrie 2026 se retrag.

Investiții, PNRR și fonduri europene

Bugetul de investiții al bugetului general consolidat se majorează prin această rectificare cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB – cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului. Suplimentarea este orientată către finalizarea proiectelor din PNRR și a proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene: +2,0 miliarde lei pentru proiectele finanțate din componenta de împrumut a PNRR (din care 746 milioane lei la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, care se vor disponibiliza către ordonatorii principali de credite, în raport cu nivelul execuțiilor pe mecanismul prevăzut la aprobarea bugetului și prin care au fost asigurate sumele și pe parcursul verii în raport de necesități și gradul de realizare al investițiilor) și +1,2 miliarde lei la cheltuielile de capital. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Creditele aferente componentei de grant a PNRR și celorlalte proiecte cu finanțare externă nerambursabilă se ajustează în funcție de stadiul implementării (−2,3 miliarde lei, cumulat), fără a afecta proiectele în derulare.

Proiectul creează și instrumentele necesare finalizării proiectelor până la termenele asumate:

• ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite neutilizate între titlurile aferente fondurilor europene 2014-2020 și 2021-2027, Fondului de Modernizare și programelor cu finanțare rambursabilă, pentru asigurarea derulării corespunzătoare a proiectelor, fără diminuarea finanțării externe nerambursabile;
• Ministerul Finanțelor poate redistribui, la solicitarea ordonatorilor, credite de angajament și credite bugetare între ordonatori și între titlurile aferente fondurilor europene și PNRR (grant și împrumut), în limita fondurilor aprobate;
• din sumele aferente proiectelor se pot asigura și cheltuielile necesare finalizării acestora, necuprinse în contractele de finanțare, cu încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobați, precum și sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive;
• pentru proiectele finanțate prin Instrumentul SAFE (6,37 miliarde lei în 2026) sunt permise virări de credite și redistribuiri între ordonatori.

O rectificare prudentă pentru finalul de an

Rectificarea acoperă obligațiile certe și urgente ale acestui final de an – medicamente și servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistență socială, dobânzi, plăți restante – și le finanțează din economiile identificate în execuție, în limita anvelopei de cheltuieli și a țintei de deficit. Nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare. Angajamentele deja asumate de ordonatorii principali de credite – contractele în derulare, proiectele cu finanțare europeană, obligațiile legale de plată – sunt respectate, iar creditele de angajament sunt corelate cu creditele bugetare, astfel încât plățile scadente în anii următori să fie acoperite de resurse reale.

Solicitările ordonatorilor principali de credite care nu au caracter urgent pentru acest an și care necesită o analiză comună vor face obiectul discuțiilor din perioada următoare, în cadrul dialogului pe care Ministerul Finanțelor îl are cu fiecare ordonator. Ministerul Finanțelor are convingerea că aceste discuții vor conduce la soluții de comun acord, cu respectarea anvelopei bugetare și a angajamentelor asumate. Prioritizarea investițiilor și corelarea angajamentelor multianuale cu resursele disponibile rămân principiile pe baza cărora vor fi construite următoarele decizii bugetare.

Transparență decizională și pași următori

Proiectul de ordonanță de urgență, nota de fundamentare și anexele sunt publicate din 29 octombrie 2026 pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor, la secțiunea Transparență decizională, potrivit Legii nr.52/2003. Ministerul Finanțelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal, iar proiectul va fi dezbătut în Comisia de Dialog Social și consultat cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului. Propunerile și observațiile pot fi transmise Ministerului Finanțelor în cadrul procedurii de transparență decizională.