Programul de guvernare Luca Niculescu: 5.800 MW de capacități noi până în 2027, Hidroelectrica – 1.500 MW de stocare, iar Neptun Deep va alimenta prioritar industria românească / Noi reguli pentru racordare și facturile la energie

Guvernul propus de Luca Niculescu își asumă punerea în funcțiune a aproximativ 5.800 MW de capacități noi de producție a energiei până la sfârșitul anului 2027, dezvoltarea a 1.500 MW de stocare de către Hidroelectrica până în 2030, accelerarea proiectelor nucleare de la Cernavodă și valorificarea gazelor din Neptun Deep pentru industria românească, urmând ca surplusul să fie exportat. Programul de guvernare prevede și reducerea cu 30% a duratei medii de racordare la rețea, introducerea treptată a unui tarif binom pentru distribuția energiei electrice, sprijin direct în factură pentru consumatorii vulnerabili și menținerea protecției consumatorilor casnici de gaze până în martie 2027.

Capitolul dedicat energiei din programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu cuprinde 20 de măsuri, grupate în domeniile producției și securității aprovizionării, rețelelor și pieței de energie, protecției consumatorilor și guvernanței sectorului.

• 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027. Mintia și Iernut, printre proiectele prioritare

Potrivit documentului, viitorul Executiv își propune accelerarea proiectelor care ar urma să aducă în sistem aproximativ 5.800 MW de capacități noi de producție până la sfârșitul anului 2027. Din această capacitate, circa 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar aproximativ 2.200 MW din centrale pe gaze naturale, în principal proiectele de la Mintia și Iernut.

Guvernul intenționează să publice lista proiectelor și să raporteze semestrial progresul înregistrat, în raport cu țintele Transelectrica pentru finalul anului 2027, respectiv peste 4,3 GW eolian și 9,9 GW fotovoltaic.

În cazul noilor scheme de sprijin, fondurile publice ar urma să fie plătite pe MW sau MWh, la recepția capacităților, iar licitațiile pentru contractele pentru diferență vor avea un calendar public.

• Hidroelectrica, obligată să dezvolte 1.500 MW de stocare până în 2030

Programul de guvernare acordă un rol important dezvoltării capacităților de stocare a energiei. Executivul propune operaționalizarea schemei de 150 de milioane de euro pentru baterii, care vizează o capacitate minimă de 2.174 MWh, și extinderea finanțărilor prin noi apeluri și instrumente din Fondul pentru Modernizare. Țintele anunțate sunt de aproximativ 1.500 MW de stocare la sfârșitul anului 2026 și un portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028.

În plus, companiile energetice cu capital de stat, inclusiv Hidroelectrica și Electrica, ar urma să aibă obligația de a-și diversifica portofoliile prin investiții în stocare.

„Hidroelectrica realizează 1.500 MW / 6.000 MWh până în 2030”, se precizează în program.

Documentul prevede și finalizarea hidrocentralelor sistate, cu respectarea legislației de mediu, precum și demararea proiectelor de stocare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, cu contracte pentru diferență notificate Comisiei Europene.

• Cernavodă: retehnologizarea Unității 1, pregătirea Unităților 3 și 4 și soluție permanentă pentru răcirea reactoarelor

În domeniul nuclear, viitorul Guvern își propune executarea proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă, finanțat predominant corporativ și cu 800 de milioane de euro aprobate de Banca Europeană de Investiții. Programul prevede pregătirea sistemului energetic pentru retragerea temporară din funcțiune a unei capacități de aproximativ 700 MW, pe durata lucrărilor.

Pentru Unitățile 3 și 4, care ar urma să adauge aproximativ 1.400 MW, Executivul intenționează să pregătească structura de finanțare împreună cu instituțiile financiare internaționale și agențiile de credit la export.

De asemenea, este prevăzută finalizarea procedurii de ajutor de stat cu Comisia Europeană, condiție pentru adoptarea deciziei finale de investiție.

Un obiectiv distinct este asigurarea unei soluții permanente pentru necesarul de răcire al centralei de la Cernavodă în perioadele de secetă. Programul include și aprobarea, prin hotărâre de Guvern, a calendarului pentru depozitul geologic de deșeuri radioactive.

• Neptun Deep: gazele din Marea Neagră, folosite pentru petrochimie, îngrășăminte și producția de energie. Surplusul va fi exportat

În ceea ce privește proiectul Neptun Deep, programul de guvernare menține estimarea privind începerea producției în primul semestru al anului 2027, cu un nivel de aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual la platou.

Guvernul propune valorificarea noilor resurse de gaze naturale pentru securitatea aprovizionării, dar și pentru dezvoltarea unor activități industriale cu valoare adăugată în România. Sunt menționate explicit petrochimia, producția de îngrășăminte, cogenerarea și producția flexibilă de energie electrică.

„Urmărim ca noile resurse de gaz să fie folosite pentru securitatea aprovizionării, petrochimie, îngrășăminte, cogenerare și producție flexibilă de energie, cu valoare adăugată și locuri de muncă în România și exportăm surplusul”, se arată în document.

Executivul intenționează și să operaționalizeze viitorul cadru al redevențelor înainte de începerea producției, cu respectarea contractelor în vigoare.

Totodată, este prevăzută consolidarea agenției responsabile de resursele minerale, ANRMPSG, în primul an de mandat.

• Trei perimetre eoliene offshore în Marea Neagră, cu o capacitate de circa 3.100 MW

Programul prevede aplicarea integrală a Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore. Guvernul intenționează să adopte legislația secundară, să organizeze prima procedură de concesionare pentru trei perimetre din Marea Neagră, cu o capacitate estimată la aproximativ 3.100 MW, și să pregătească racordarea acestora la rețea.

Sunt avute în vedere coordonarea utilizării spațiului maritim și cooperarea cu Bulgaria. În primul an de mandat, Executivul își propune să stabilească scheme de sprijin pentru biocombustibili, biogaz și biometan produse în România.

În cazul hidrogenului verde, finanțarea va fi orientată către proiectele care dispun de consum industrial angajat.

• Complexul Energetic Oltenia: cărbunele va fi retras pe măsura intrării în funcțiune a capacităților de înlocuire

În cazul Complexului Energetic Oltenia, programul propune analizarea retragerii capacităților pe cărbune în funcție de punerea în funcțiune a proiectelor care le înlocuiesc. Calendarul va fi agreat cu Comisia Europeană și reevaluat public la fiecare șase luni. Până atunci, vor fi menținute grupurile pe lignit necesare siguranței sistemului energetic.

Executivul își propune punerea în funcțiune, în 2027, a parcurilor fotovoltaice ale Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate totală de aproximativ 735 MW.

Totodată, va fi aplicat Planul pentru Tranziție Justă în cele șase județe vizate, cu accent pe stimularea investițiilor private.

• Carburanți: verificarea reducerilor de acciză și a plafonului de adaos comercial

Programul de guvernare prevede diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu produse petroliere, inclusiv prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic.

Guvernul intenționează să mențină operaționale capacitățile relevante de rafinare și să monitorizeze stocurile și aprovizionarea cu carburanți.

Împreună cu Consiliul Concurenței și ANPC, vor fi verificate aplicarea reducerilor de acciză în prețurile de la pompă și respectarea plafonului de adaos comercial, potrivit Legii nr. 162/2026, menționată în program. Intervențiile temporare asupra pieței carburanților ar urma să aibă criterii publice de activare și dezactivare, legate de cotația Brent, iar costurile bugetare vor fi publicate lunar.

O evaluare programată pentru primul trimestru din 2027 va stabili ieșirea ordonată din măsurile temporare. Sunt prevăzute și modernizarea depozitelor subterane de gaze, creșterea volumelor stocate și a ratelor de extracție, precum și reformarea legislației privind stocurile petroliere de urgență.

• Racordarea la rețea, cu 30% mai rapidă. Capacitatea disponibilă va fi alocată prin licitații

O schimbare importantă vizează procedurile de racordare la rețelele electrice.

Guvernul își propune reducerea cu 30% a duratei medii de racordare, printr-un program național și prin monitorizarea proiectelor într-un sistem unic. Acesta va include termene, jaloane obligatorii și garanții financiare.

Proiectele care nu respectă etapele asumate vor pierde capacitatea rezervată, pe principiul „utilizezi sau eliberezi”. Documentul propune trecerea de la principiul „primul venit, primul servit” la alocarea capacității de racordare prin licitație, cu garanții financiare proporționale cu puterea solicitată.

• Transelectrica și Transgaz: investiții în interconectări, Coridorul Vertical și BRUA

Programul prevede accelerarea proiectelor prioritare din Planul 2026–2035 al rețelei de transport al energiei electrice, care cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 complet noi. Prioritățile includ închiderea inelului de 400 kV și dezvoltarea interconectărilor cu Ungaria și Bulgaria.

În sectorul gazelor naturale, Executivul își propune finalizarea tronsoanelor românești ale Coridorului Vertical și BRUA.

Sunt prevăzute tarife de tranzit predictibile, cofinanțare europeană și parteneriate strategice cu operatorii regionali, pentru preluarea gazelor din Marea Neagră și consolidarea rolului României de hub regional.

• Tarif binom pentru distribuția energiei electrice

Programul introduce și o schimbare în structura tarifelor de distribuție a energiei electrice. Împreună cu ANRE, Guvernul propune introducerea etapizată a tarifului binom, format dintr-o componentă aferentă energiei consumate și una aferentă puterii branșamentului. Documentul precizează că măsura trebuie implementată fără împovărarea primilor utilizatori ai electrificării.

Operatorii de rețea ar urma să primească bonusuri sau penalizări în funcție de întreruperi, pierderi și respectarea termenelor de racordare.

În paralel, vor continua investițiile în digitalizarea distribuției, contoare inteligente și infrastructura necesară prosumatorilor, bateriilor și mobilității electrice.

• Sprijin direct în factură pentru consumatorii vulnerabili. Prag de venit de până la 3.500 de lei net pe persoană

Un capitol important al programului privește protecția consumatorilor vulnerabili. Guvernul propune continuarea schemei de sprijin pentru plata facturilor la energia electrică și pregătirea unui mecanism unic prin care ajutorul să fie acordat direct în factură.

Pragul de venit avut în vedere este de până la 3.500 de lei net lunar pe persoană, iar eligibilitatea ar urma să fie verificată, pe cât posibil, automat.

Potrivit estimărilor incluse în program, mecanismul ar putea viza aproximativ 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane de persoane la gaze naturale.

Sistemul ar urma să funcționeze pe baza Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili, interconectat cu ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii de energie. Criteriile de eligibilitate, inclusiv pragul de venit, vor fi revizuite anual pe baza datelor INS și ANRE.

Guvernul intenționează să coreleze măsurile de sprijin cu implementarea ETS2 și cu Planul Social pentru Climă, considerat o prioritate pentru accesarea celor peste 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă.

• Protecția consumatorilor casnici de gaze rămâne până în martie 2027

Programul prevede menținerea actualei protecții a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027. Mecanismul va fi evaluat în trimestrul al patrulea din 2026, împreună cu estimările privind producția din Neptun Deep.

Pe baza acestei evaluări, Guvernul intenționează să stabilească un calendar de liberalizare etapizată a pieței gazelor și de trecere la sprijinul țintit.

„Protecția actuală a consumatorilor casnici de gaze rămâne până în martie 2027”, se precizează în document, care promite o tranziție predictibilă, fără șocuri de preț.

• Prosumatorii ar putea furniza surplusul de energie consumatorilor vulnerabili din comunitate

Guvernul propune și dezvoltarea conceptului „Prosumator 2.0”, prin orientarea finanțărilor către sisteme integrate care includ panouri fotovoltaice, baterii și management inteligent al consumului.

Împreună cu ANRE, Executivul își propune să elaboreze, în termen de 12 luni, cadrul prin care autoritățile locale să poată prelua surplusul de energie al prosumatorilor și să îl direcționeze către consumatorii vulnerabili din comunitate. Mecanismul ar urma să aibă cost fiscal direct nul și să fie corelat cu contorizarea inteligentă și tarifele dinamice. Documentul prevede și dezvoltarea comunităților de energie.

• ELCEN ar urma să fie transferată Municipiului București

În domeniul termoficării, programul de guvernare prevede contractarea a 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru rețelele de termoficare și aproximativ 450 de milioane de euro pentru cogenerare de înaltă eficiență.

Este inclus și un program de 300 de milioane de euro cu Banca Mondială, cu plata pe rezultate. Guvernul își propune finalizarea transferului ELCEN către Municipiul București, astfel încât energia termică să fie gestionată printr-un singur operator.

Totodată, documentul prevede dezvoltarea energiei geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate, inclusiv în orașele mici.

• Pact Energetic Național 2027–2037 și autorizare accelerată pentru proiectele de peste 300 de milioane de euro

Pentru asigurarea predictibilității investițiilor, viitorul Executiv propune partidelor parlamentare încheierea unui Pact Energetic Național 2027–2037, cu ținte cuantificate și termene pentru producție, stocare, rețele, nuclear și gaze.

Obiectivul declarat este ca direcția sectorului energetic să nu mai fie renegociată la fiecare schimbare de guvern. Programul prevede și introducerea unei proceduri accelerate de autorizare pentru proiectele energetice strategice cu o valoare de minimum 300 de milioane de euro.

Aceste investiții vor beneficia de termene ferme pentru avize și de o platformă digitală unică pentru autorizații, racordare și monitorizarea progresului.

Un grup de lucru specializat va urmări implementarea proiectelor strategice, fiecare având un calendar, responsabili și raportări trimestriale.

În ceea ce privește companiile energetice de stat, Guvernul propune finalizarea selecțiilor pentru conducerile executive și consiliile de administrație potrivit OUG nr. 109/2011, fără prelungirea interimatului peste termenul legal și cu indicatori de performanță legați de investiții.

Programul include, de asemenea, sprijinirea procesului de aderare a României la Agenția Internațională a Energiei (AIE).