Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va trece în subordinea directă a prim-ministrului și va deveni centrul unic de decizie pentru proiectele digitale ale administrației centrale, potrivit programului de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede introducerea inteligenței artificiale în instituțiile publice, transformarea Spațiului Privat Virtual (SPV) într-o platformă accesibilă de pe telefon, lansarea portofelului digital RO Wallet, acordarea de vouchere pentru digitalizarea IMM-urilor și aplicarea principiului potrivit căruia statul nu mai poate solicita cetățenilor informații pe care le deține deja. Programul include și măsuri de monitorizare a manipulării informaționale în mediul online, precum și crearea unui fond pentru sprijinirea educației media și a presei locale independente.
Capitolul „Administrație digitală și servicii publice simple” din programul de guvernare propune o reorganizare a coordonării digitalizării statului, accelerarea migrării instituțiilor în Cloud-ul Privat Guvernamental și dezvoltarea serviciilor publice bazate pe inteligență artificială.
-
ADR trece în subordinea premierului. Președintele instituției devine responsabilul IT al Guvernului
Potrivit programului, coordonarea politică a transformării digitale și a inteligenței artificiale va reveni prim-ministrului.
Autoritatea pentru Digitalizarea României va fi transferată în aparatul de lucru al Guvernului, direct în subordinea premierului, urmând să devină centrul unic de decizie pentru proiectele digitale ale administrației centrale. Competențele ADR vor fi extinse și în domeniul inteligenței artificiale, instituția urmând să propună direcția națională în acest sector, inclusiv viziunea unui „stat agentic”.
Președintele ADR va deveni Government Chief Information Officer (GCIO), fiind selectat printr-o procedură competitivă, pentru un mandat multianual, cu obiective publice. Programul prevede și posibilitatea acordării unor remunerații competitive pentru un număr limitat de posturi tehnice.
Orice proiect digital al administrației centrale, indiferent de sursa de finanțare, va avea nevoie de un aviz obligatoriu de conformitate din partea centrului unic de coordonare. La nivelul ministerelor, responsabilitatea pentru tehnologia informației va reveni unui secretar de stat, director sau secretarului general.
Comitetul pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației, prezidat de premier, se va reuni lunar și va adopta decizii obligatorii pentru ministere, care vor fi publicate în maximum 48 de ore. În plus, fiecare minister și agenție va primi anual un scor public de digitalizare, stabilit prin audit independent, urmând ca finanțarea să fie corelată treptat cu performanța digitală.
-
Statul nu va mai cere cetățenilor documente și informații pe care le deține deja
Una dintre cele mai importante măsuri propuse este introducerea efectivă a principiului „o singură dată”, potrivit căruia instituțiile publice nu vor mai solicita cetățenilor și companiilor informații pe care statul le deține deja.
Guvernul intenționează să adopte o lege a guvernanței digitale integrate, care să impună interoperabilitatea obligatorie a sistemelor informatice publice, pe baza unor standarde europene comune.
Va fi operaționalizată Platforma Națională de Interoperabilitate, prevăzută de Legea nr. 242/2022. Proiectele digitale care nu respectă standardele naționale nu vor mai primi finanțare din bugetul de stat sau din fonduri europene.
Totodată, registrul aplicațiilor informatice utilizate de instituțiile publice va deveni public și va include inclusiv sistemele de inteligență artificială folosite în administrație.
-
SPV va putea fi folosit mai ușor de pe telefon. Formulare precompletate și plăți integrate
Programul de guvernare prevede transformarea Spațiului Privat Virtual într-o platformă simplificată, accesibilă de pe telefonul mobil. Noua versiune a SPV ar urma să includă situația fiscală consolidată, formulare precompletate, notificări proactive și posibilitatea efectuării plăților direct în platformă.
În paralel, serviciile publice vor fi reorganizate în funcție de evenimentele importante din viața cetățenilor și a companiilor. Pentru persoane fizice, acestea vor acoperi etapele de la naștere până la pensionare, iar pentru firme, de la înființare până la dizolvare.
Procedurile vor deveni integral digitale, cu urmărirea cererilor în timp real, notificări automate și un asistent virtual bazat pe inteligență artificială.
-
Programul „Primării fără hârtii”. Vouchere de până la 50.000 de euro pentru arhivare digitală
Guvernul propune extinderea digitalizării la nivel local, unde, potrivit programului, sunt furnizate aproximativ 80% dintre serviciile publice.
Primăriile vor primi gratuit o platformă digitală standard, găzduită central, împreună cu asistență pentru implementare. Ținta intermediară este integrarea a 1.000 de primării.
Prin programul „Primării fără hârtii”, comunicarea dintre administrația centrală și cea locală ar urma să devină exclusiv electronică. De asemenea, sunt prevăzute vouchere de până la 50.000 de euro pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, destinate arhivării digitale a documentelor. Prioritate vor avea autoritățile locale care dispun deja de servicii digitale.
-
Cinci milioane de români ar urma să folosească identitatea electronică până în 2028
Programul prevede accelerarea emiterii cărților electronice de identitate și extinderea utilizării sistemului ROeID. Potrivit documentului, în 2025 doar 10,09% dintre români foloseau identitatea electronică.
Ținta Guvernului este ca cinci milioane de români să utilizeze identitatea electronică până în 2028. Executivul intenționează să uniformizeze costul cărții electronice de identitate cu cel al cărții simple și să susțină proiectul legislativ L32/2026, prin care ROeID ar deveni obligatoriu pentru funcționarii publici.
Sistemul va fi adaptat și pentru persoanele cu dizabilități, prin posibilitatea autentificării asistate de o persoană de încredere sau de reprezentantul legal.
-
Băncile, asigurătorii și companiile de utilități vor putea folosi ROeID contra cost
O altă măsură vizează extinderea ROeID către sectorul privat. Băncile, notarii, societățile de asigurare, operatorii telecom și furnizorii de utilități ar urma să poată utiliza sistemul pentru identificarea la distanță a clienților.
Accesul va fi contra cost pentru companii, iar transmiterea datelor se va face numai cu consimțământul cetățeanului. Cadrul juridic și tarifele ar urma să fie stabilite prin hotărâre de Guvern în trimestrul al treilea din 2027, iar disponibilitatea generală este prevăzută pentru trimestrul al doilea din 2028.
Pentru cetățeni, utilizarea ROeID va rămâne gratuită, iar veniturile obținute de ADR vor fi reinvestite în sistem. Guvernul propune și lansarea portofelului național de identitate digitală RO Wallet, care va permite utilizarea documentelor și atributelor digitale, semnătura electronică și autentificarea în servicii publice și private.
-
Inteligența artificială intră în administrație. Statul va achiziționa centralizat instrumente AI pentru funcționari
Programul de guvernare prevede introducerea unor reguli unitare pentru selectarea, testarea, achiziția și utilizarea inteligenței artificiale în instituțiile publice.
Guvernul intenționează să implementeze Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) și să clarifice atribuțiile autorităților de supraveghere, inclusiv ANCOM, ASF, BNR și ANSPDCP. La nivelul ADR va fi dezvoltată infrastructura de calcul necesară modelelor AI utilizate de administrație.
Va fi înființat un Corp al inginerilor AI din administrația publică, iar instituțiile vor putea utiliza instrumente de inteligență artificială generativă achiziționate centralizat. Acestea vor fi însoțite de reguli privind protecția datelor personale, a secretelor de serviciu și a informațiilor clasificate.
Documentul prevede și programe-pilot, medii controlate de testare, hub-uri de inovare și competiții publice pentru dezvoltarea soluțiilor AI.
-
Cloud-ul Privat Guvernamental devine soluția implicită pentru sistemele informatice noi
În primele 100 de zile de mandat, Guvernul intenționează să introducă principiul „cloud-first”. Astfel, orice sistem informatic nou sau modernizare majoră din administrația centrală va fi găzduit, ca regulă generală, în Cloud-ul Privat Guvernamental. Excepțiile vor necesita justificări tehnice avizate.
Sistemele existente vor migra etapizat, în funcție de importanța lor și de ciclul de viață al echipamentelor.
Programul menționează că, în martie 2026, doar 9 dintre cele 41 de aplicații vizate fuseseră migrate. Guvernul propune accelerarea procesului printr-un plan trimestrial cu obiective publice și evaluări periodice ale securității aplicațiilor.
-
Predictibilitate fiscală pentru IT și o nouă schemă de vouchere pentru IMM-uri
În domeniul economiei digitale, viitorul Executiv promite să evite măsurile fiscale prociclice asupra sectorului IT. Programul prevede consultarea mediului de afaceri și realizarea unor evaluări de impact înaintea modificărilor fiscale sau de reglementare care afectează industria tehnologică.
Totodată, Guvernul intenționează să operaționalizeze schema TechUp România, prevăzută de HG nr. 643/2026. Aceasta vizează proiecte cu costuri eligibile între 5 și 50 de milioane de lei, în cercetare-dezvoltare și în capacități de producție sau servicii.
Documentul menționează granturi combinate cu o deducere fiscală de 200% pentru active, în condițiile schemei, precum și ajutoare regionale pentru investiții sau locuri de muncă nou-create. Ghidurile și înregistrarea cererilor ar urma să fie lansate în primele 100 de zile, cu credite de angajament prevăzute în bugetul pentru 2027.
Guvernul propune și un nou program de vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, serviciilor cloud și soluțiilor de securitate cibernetică în IMM-uri.
Acesta ar urma să înlocuiască schema de digitalizare finanțată prin PNRR, închisă la 31 august 2026, și să funcționeze cu proceduri simplificate și furnizori acreditați.
În plus, statul ar urma să devină primul client pentru unele tehnologii dezvoltate în România, prin achiziții de soluții inovatoare și criterii care să țină cont de calitate, securitate și interoperabilitate, nu exclusiv de cel mai mic preț.
-
Guvernul propune un mecanism național de monitorizare a manipulării informaționale online
Un capitol distinct al programului, intitulat „Un spațiu informațional rezilient”, prevede consolidarea mecanismelor de monitorizare a manipulării informaționale.
Instituțiile cu atribuții în domeniu și organizațiile societății civile ar urma să coopereze permanent pentru identificarea campaniilor de manipulare și coordonarea răspunsului la amenințările informaționale.
Guvernul propune o procedură unică de semnalare către platformele online a conținutului ilegal și a riscurilor sistemice, în contextul aplicării Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA).
De asemenea, programul prevede revizuirea legislației privind manipularea informațională, inclusiv pentru combaterea comportamentului inautentic coordonat și a fluxurilor financiare care susțin asemenea operațiuni.
Documentul propune întărirea capacității autorităților de a supraveghea și sancționa conținutul manipulator din mediul digital, după modelul practicilor europene.
Măsurile vor necesita definirea clară a competențelor și garanțiilor legale, astfel încât combaterea manipulării să respecte libertatea de exprimare și celelalte drepturi fundamentale.
-
Fond național pentru educație media și sprijinirea presei locale independente
Programul include și crearea unui fond național pentru reziliență informațională. Acesta ar urma să finanțeze proiecte de educație media, educație civică, competențe digitale și gândire critică, precum și organizații de verificare a faptelor și presa locală independentă.
Guvernul intenționează să introducă transversal educația media și digitală în disciplinele școlare existente și să organizeze programe de formare pentru elevi și profesori privind identificarea conținutului fals sau manipulator.
Documentul nu precizează, în această secțiune, valoarea fondului sau mecanismul concret de selecție a beneficiarilor.
| Știri BVB