Programul de guvernare Luca Niculescu: TAROM ar putea avea un investitor majoritar din 2027, aeroportul Otopeni va avea un nou terminal, iar România ar urma să depășească 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2028

Guvernul propus de Luca Niculescu intenționează să atragă, în 2027, un investitor strategic la TAROM, care ar putea prelua inclusiv un pachet majoritar de acțiuni, să construiască Terminalul 2 al Aeroportului Otopeni prin parteneriat public-privat sau concesiune și să reorganizeze companiile de transport aflate în subordinea statului. Programul de guvernare prevede depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța, realizarea unui Grup Aeronautic Național și comasarea celor cinci administrații portuare și de căi navigabile în două entități.

Capitolul „Transporturi și infrastructură” din programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu cuprinde 14 măsuri, de la dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare până la restructurarea companiilor de stat și atragerea capitalului privat.

• TAROM: investitor strategic în 2027, inclusiv prin vânzarea unui pachet majoritar

Una dintre cele mai importante măsuri vizează viitorul companiei aeriene naționale TAROM. Programul prevede susținerea în fața Comisiei Europene a unui plan de afaceri revizuit pe doi ani, care trebuie să demonstreze, până la 31 decembrie 2026, viabilitatea companiei și să protejeze ajutorul de stat aprobat, în valoare de 95,3 milioane de euro.

După instalarea unui management profesionist, Guvernul intenționează să organizeze în 2027 o procedură transparentă și competitivă pentru atragerea unui investitor strategic. „Pachet minoritar de 20–49% sau majoritar” – acestea sunt variantele prevăzute explicit în document pentru participarea viitorului investitor.

Prin urmare, programul nu exclude pierderea controlului majoritar al statului asupra TAROM. Documentul prevede însă menținerea activităților de mentenanță tehnică și a rutelor interne esențiale, acestea din urmă urmând să fie susținute prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.

• TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova, reunite într-un Grup Aeronautic Național

O altă propunere importantă este constituirea unui Grup Aeronautic Național, care să reunească sub o guvernanță comună mai mulți operatori din industria aeronautică. Potrivit programului, Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei vor elabora cadrul juridic și organizatoric pentru integrarea TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova.

Structura ar urma să fie realizată după modelul ROMARM și să desfășoare activități civile și militare de mentenanță și producție pentru piața internațională. Programul nu precizează în această etapă forma juridică finală a grupului sau structura acționariatului.

• Terminalul 2 al Aeroportului Otopeni, construit prin parteneriat public-privat sau concesiune

Guvernul propune realizarea Terminalului 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă, pentru a preveni saturarea capacității actuale. Investiția ar urma să fie realizată prin parteneriat public-privat sau concesiune competitivă.

Noul terminal ar urma să beneficieze de acces direct din autostrada A0 și de legătură feroviară. În paralel, Executivul intenționează să analizeze, pe baza unui studiu de trafic, posibilitatea transferării unor curse către Aeroportul Băneasa, pentru degrevarea Aeroportului Otopeni. Programul prevede și sprijinirea investițiilor în aeroporturile regionale, cu respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat.

• Peste 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2028

În domeniul infrastructurii rutiere, viitorul Executiv își propune darea în exploatare a aproximativ 185 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul anului 2026. Sunt vizate secțiuni din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați. Pentru anul 2028, obiectivul este ca rețeaua națională de autostrăzi și drumuri expres să depășească 2.000 de kilometri, prin avansarea lucrărilor la A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8. Închiderea principalelor coridoare TEN-T este prevăzută până în 2030, cu finanțări europene și prin instrumentul SAFE.

Programul include și începerea lucrărilor la drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea, precum și continuarea variantelor ocolitoare ale orașelor aglomerate.

Guvernul intenționează să actualizeze Master Planul General de Transport pentru orizontul 2040 și să contracteze documentații pentru aproximativ 2.000 km de infrastructură, în vederea accesării fondurilor europene din perioada 2028–2034.

• A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea, priorități pentru finalizare în 2027

Programul prevede continuarea proiectelor care au depășit termenul de eligibilitate PNRR de la 31 august 2026, prin identificarea altor surse de finanțare.

Sunt menționate Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național. A7 Bacău–Pașcani, cu o lungime de 77 km, și A1 Margina–Holdea sunt prevăzute pentru finalizare în 2027.

În sectorul feroviar, tronsoanele Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad sunt vizate pentru finalizare până în 2028. Guvernul promite plata situațiilor de lucrări certificate în termenul contractual de 30 de zile și publicarea lunară a stadiului plăților. De asemenea, documentul prevede ca proiectele aflate deja în execuție să aibă prioritate față de deschiderea unor noi șantiere.

• Compensarea accizei la motorina transportatorilor ar urma să devină permanentă

Pentru transportul rutier comercial, programul propune transformarea mecanismului temporar de compensare a accizei la motorină într-unul permanent. Parametrii vor fi stabiliți după evaluarea impactului bugetar și consultarea partenerilor sociali, în limita țintelor de deficit asumate.

Sprijinul va fi aplicat exclusiv motorinei utilizate efectiv în transportul rutier comercial. Totodată, după intrarea în vigoare a sistemului TollRo, menționată în program pentru 1 octombrie 2026, Guvernul intenționează să integreze furnizorii europeni de servicii de taxare electronică începând cu 15 ianuarie 2027.

• Trenuri mai rapide și studiu pentru linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta

În sectorul feroviar, programul prevede extinderea tronsoanelor reabilitate de la 137 km la cel puțin 500 km pe care trenurile să poată circula cu minimum 100 km/h.

Această țintă include finalizarea celor 305 km de lucrări rapide, cunoscute drept „Quick Wins”. Prin Contractul de activitate CFR SA 2026–2030, Executivul intenționează să implementeze sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2 și să electrifice magistralele TEN-T.

O altă măsură vizează finalizarea studiului de oportunitate pentru linia feroviară de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta. Ulterior, Guvernul ar urma să adopte o decizie politică privind proiectul, în corelare cu dezvoltările feroviare din Polonia și Cehia.

Documentul prevede și derularea contractelor pentru rame electrice și locomotive, precum și consolidarea operatorului național de transport feroviar de marfă Carpatica Feroviar, pe baze comerciale.

• Metroul și transportul de suprafață din București și Ilfov, coordonate de o autoritate metropolitană

Programul de guvernare propune înființarea unei autorități metropolitane pentru transportul public din București și Ilfov. Noua structură ar urma să contracteze atât serviciile de metrou, cât și transportul de suprafață, cu introducerea unui bilet comun.

De asemenea, Executivul intenționează să transforme Gara de Nord într-un nod intermodal modern, pe baza unui calendar comun între stat și municipalitate, cu participarea investițiilor private. Sunt prevăzute continuarea lucrărilor la Magistrala M6 de metrou către Aeroportul Henri Coandă și dezvoltarea terminalelor logistice pentru transferul mărfurilor. Compensațiile pentru transportul feroviar de călători și sprijinul pentru transportul public local vor fi corelate cu numărul real de pasageri și calitatea serviciilor.

Începând cu 2028, contractele de servicii publice feroviare ar urma să fie atribuite competitiv, pe loturi. Facilitățile de călătorie pentru elevi, studenți și pensionari vor fi menținute și integrate într-un sistem electronic unic.

• Investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța

Programul de guvernare prevede accelerarea unor investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța. Acestea vizează dezvoltarea capacităților de operare, realizarea unui hub de securitate maritimă și Ecluza Năvodari.

Terminalele specializate ar urma să fie concesionate competitiv unor operatori mari, cu obligații ferme privind traficul și investițiile private.

Pe Dunăre, Guvernul își propune să asigure, prin lucrări de dragaj, adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și standardele europene TEN-T pe tot parcursul anului.

• Cele cinci administrații portuare și de căi navigabile vor fi comasate în două

O măsură de reorganizare instituțională vizează reducerea numărului administrațiilor portuare și de căi navigabile. Cele cinci administrații ar urma să fie comasate în două entități: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării.

Programul mai prevede delimitarea prin lege a atribuțiilor CNAIR și CNIR și analizarea constituirii unui holding feroviar, cu o structură centralizată pentru coordonarea marilor proiecte. În cel mult șase luni, Guvernul își propune să finalizeze selecția competitivă a conducerilor și consiliilor de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, inclusiv CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA și administrațiile portuare.

În termen de 12 luni, fiecare companie ar urma să fie încadrată într-un regim strategic: dezvoltare, listare minoritară, atragere de investitori sau monopol natural.

• Circa 4,2 miliarde de euro din SAFE pentru infrastructura de mobilitate militară

Programul prevede utilizarea unei alocări de aproximativ 4,2 miliarde de euro din instrumentul european SAFE pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare necesare mobilității militare.

Potrivit documentului, finanțarea ar urma să fie acordată în condiții avantajoase, pe 45 de ani. Investițiile vor fi corelate cu planurile NATO pentru Flancul Estic și cu finanțările europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

• Cel puțin trei mari parteneriate public-private până în 2028

Pentru accelerarea investițiilor, Guvernul propune înființarea unei structuri specializate în parteneriate public-private și concesiuni, în cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta va beneficia de asistență tehnică din partea BEI, BERD și IFC.

Obiectivul este semnarea a cel puțin trei contracte majore până în 2028, pentru proiecte precum Terminalul 2 Otopeni, terminale portuare, spații de servicii pe autostrăzi și noduri intermodale.

Documentul prevede și o platformă digitală unică pentru avizele de infrastructură, termene obligatorii și aprobarea tacită în cazul depășirilor nejustificate.

Totodată, Registrul Auto Român și structura responsabilă de permise și înmatriculări ar urma să opereze un flux unic de înmatriculare a vehiculelor, pe baza unei singure solicitări.