de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna martie 2025 a fost de 9.495 lei, cu 563 lei mai mare (+6,3%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 340 lei (+0,4%), până la 5.691 lei (1.153 euro nominal la cursul din aprilie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +4,86% și al unui avans nominal de 9,8%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 4,7%, în creștere față de primele două luni ale anului valoare. Sub nivelurile din 2024, ca urmare a unui efect de bază pronunțat, dar mult peste creșterea economică din primul trimestru al anului curent (+0,2% brut și, nota bene, 0% ajustat, conform INS).

Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a urcat la nivelul record de 1.899 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 15,1 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 264,4%.

În contextul evoluțiilor curente de pe piața valutară, devine evidentă situația creșterii EXCESIVE la finele T1 2025 a veniturilor salariale în raport cu rezultatul economic. De unde și deficitul comercial masiv, de aproape trei miliarde euro lunar, pe fondul scăderilor din sectorul industrial (aflat la cea mai slabă performanță din ultimii opt ani) și construcții.

Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a consemnat s-a menținut pe contrasens cu scăderea productivității muncii industriale. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 4% mai mare în primele trei luni din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior (valoare ajustată sezonier), în timp ce deficitul comercial pe segmentul de bunuri s-a majorat cu 31%.

Fabricarea substanțelor și produselor chimice, pe minus chiar și în termeni nominali

Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat (din nou) sectorul de intermedieri financiare și asigurări (+19,6% nominal și +14,1% ca putere de cumpărare), urmată de fabricarea autovehiculelor (+14,1% nominal, respectiv +8,8% ajustat cu inflația). Podiumul a fost completat de serviciile administrative și activitățile suport (+13,6%, respectiv +8,4%).

Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar, ca avans al puterii de cumpărare, sectorul de distribuție a apei, salubritate, deșeuri (+7,9%), HoReCa (+7,8%), serviciile administrative şi activitățile suport (+7,7%) și segmentul de cercetare-dezvoltare (+7,4%). Industria prelucrătoare a înregistrat, per total, o creștere salarială în termeni reali de 6,5%.

În timp ce administrația publică a coborât în clasamentul de profil (semnificativ sub media pe economie, cu 3,3% față de 4,7%), urmare a stopării indexărilor de început de an, învățământul a consemnat un recul până la +1,4%, după ce dominase creșterile salariale din anul anterior (efectul de bază a jucat un rol important în acest sens).

De reținut revenirea din domeniul negativ ca putere de cumpărare (+3,2%, după -2,1% în februarie) în sectorul IT (depășit, surprinzător, de industria tutunului). Precum și valorile semnificativ coborâte înregistrate în telecomunicații (+2,5%) și prelucrarea țițeiului (+1,5%), unde avansul nominal al salariilor reale a fost modic. Construcțiile au ajuns pe minus real (-2,5%) după un avans nominal insuficient față de inflație (+2,3%).

Pe ultimul loc, în scădere chiar în termeni nominali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-5,2% nominal și -9,6% ca putere de cumpărare), exact sectorul pe care avem cel mai mare deficit comercial (41% din minusul total consemnat pe primele trei luni în comerțul exterior) , ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie.