Autoritățile române pleacă de la premisa greșită că, dacă își pun cenușă în cap fără rost, dacă le cântă în strună tembelilor care conduc acum Austria, dacă zâmbesc frumos firmelor austriece și le fac diverse favoruri, conducătorii austrieci își vor schimbă părerea cu privire la intrarea României în Schengen, a scris fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, după  ce viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut ieri o întrevedere, la Viena, cu  Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Republicii Austria, la invitația acestuia.

Cu această ocazie, Gerhard Karner a spus că sistemul Schengen, ca întreg, nu funcţionează, de aceea Austria nu este deschisă pentru extinderea acestuia.

Răzvan Nicolescu a spus:

“Unde greșesc autoritățile noastre în relația cu Austria pe dosarul Schengen.

1. Se pleacă de la premisa greșită că, dacă își pun cenușă în cap fără rost, dacă le cântă în strună tembelilor care conduc acum Austria, dacă zâmbesc frumos firmelor austriece și le fac diverse favoruri, conducătorii austrieci își vor schimbă părerea. Nu și-o vor schimba înainte de alegerile federale când vor pierde conducerea țării. Auto-umilința noastră este degeaba. E doar un cadou electoral pentru Nehammer.

2. Autoritățile române își bazează acțiunile și acceptă rolul aceast ingrat fără vreo garanție de rezultat. Adică, mă pun în genunchi dacă îmi garantează, Prim-Ministrul Bavariei de exemplu, că vom avea succes. Mă refer la un tip de personaj politic în care ambele părți au încredere. Nu există așa ceva. Noi ne punem în genunchi pe speranța că va fi bine, fără a avea un deal garantat de cineva.

3. Când acceptă umilință, autoritățile române pierd presa onestă din Austria și o parte importantă din opinia publică educată care a înțeles meschinăria conducătorilor austrieci. Asta vor acum liderii austrieci. Ei joacă politic intern: “Vedeți, am avut dreptate. O spun chiar românii”. Presă lor ne susține la Schengen mai mult decât presa noastră.

4. Riscul cu această atitudine lipsită de demnitate este să pierdem orice formă de respect de la orice țară vecină și să nu obținem nimic.

5. Nu ne ajută nici limbajul public al autorităților legat de Schengen. A fi în Schengen este un drept, nu un favor! Acest lucru nu e spus clar. Votul politic pe Schengen s-a dat când am aderat la UE. Votul din JAI este o formalitate prin care se ia notă de respectarea criteriilor.

6. Nu se analizează deloc aspectele juridice. Nu se analizează o linie corectă instituțional, dar foarte dură. Cred că în cazul de față o astfel de linie se impune în relația cu acești gangsteri politici care conduc Austria fără a fi fost validați vreodată de electoratul lor”.

„Poziția mea am formulat-o foarte clar cu 10 zile în urmă. Poziția noastră este că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează de aceea nu suntem deschiși pentru deschiderea acestuia. Sunt controale de frontieră între Germania si Austria, între Austria și Slovenia. În Germania s-a discutat despre control de frontieră la frontiera cu Polonia. Este un semnal clar că sistemul ca întreg nu funcționează și de aceea consider ca o extindere nu este oportună la momentul actual”, a spus ministrul de Interne din Austria.

În replică, ministrul român de interne a susținut că „Austria nu cu România are o problemă”, punctând că polițiștii din România își fac treaba: “Am vrut să mă asigur dacă există reproșuri sau există slăbiciuni în ceea ce privește modul în care România protejează frontierele. Am fost fericit să constat că și Austria vede aceste progrese. Noi ne-am făcut temele și vom continua să le facem pe protecția frontierelor și cooperarea bilaterală. Austria nu cu România are o problemă. Polițiștii noștri își fac treaba”.

În iulie, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care s-a solicitat contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.

Rezoluţia a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).