În literatura geopolitică românească apar relativ frecvent volume dedicate unor crize, conflicte sau evoluții regionale. Mult mai rare sunt însă lucrările care încearcă să construiască un model explicativ coerent al transformării sistemului internațional, depășind analiza evenimentelor și propunând un cadru conceptual unitar. Din această categorie face parte volumul „Reechilibrarea lumii. Dinamica puterii în era multipolară. Analize 2020–2026, perspective 2050”, semnat de Corneliu Pivariu.
Cartea nu trebuie privită ca o simplă culegere de articole publicate într-o anumită perioadă. Deși textele au fost elaborate în contexte diferite, autorul le integrează într-o construcție analitică unitară, prin introducere, preambulurile fiecărui capitol și concluziile aferente, transformând un ansamblu de studii de caz într-o reflecție asupra mecanismelor prin care se reconfigurează puterea în sistemul internațional.
Teza centrală a lucrării este că lumea contemporană nu traversează doar o succesiune de crize, ci un proces structural de reechilibrare, în care transformările geopolitice, economice, tehnologice, informaționale și culturale se influențează reciproc. În această perspectivă, autorul propune un model interpretativ care depășește explicațiile clasice bazate exclusiv pe distribuția puterii militare sau economice și acordă un rol decisiv capacității statelor de a înțelege și gestiona simultan multiplele dimensiuni ale competiției strategice.
Una dintre contribuțiile originale ale volumului este dezvoltarea conceptului de „fracturi ale ordinii mondiale”, utilizat pentru a descrie nu doar liniile de tensiune dintre marile puteri, ci și mecanismele prin care geopolitica, economia, energia, tehnologia, informația, identitatea și procesele sociale se condiționează reciproc. Autorul nu privește aceste fracturi ca fenomene izolate, ci ca elemente ale unui sistem aflat într-o transformare continuă, în care avantajul strategic aparține actorilor capabili să integreze aceste dimensiuni într-o viziune coerentă.
Din această perspectivă, lucrarea depășește cadrul geopoliticii clasice și se apropie de o analiză interdisciplinară a puterii în secolul XXI. Capitolul dedicat transformării conceptului de putere reprezintă nucleul conceptual al întregului volum. Aici sunt reunite teme precum competiția tehnologică, războiul informațional, intelligence-ul, elitele politico-militare, riscul strategic și transformarea procesului decizional, toate integrate într-o reflecție asupra modului în care se construiește influența într-o lume caracterizată de incertitudine.
Autorul nu abandonează realismul geopolitic, dar îl extinde. Puterea nu mai este analizată exclusiv prin prisma teritoriului, resurselor sau forței militare, ci și prin capacitatea de a controla percepțiile, de a construi narațiuni credibile, de a dezvolta tehnologii disruptive și de a menține coerența internă a statului. Această perspectivă conferă lucrării un caracter actual și o apropie de direcțiile recente ale studiilor strategice internaționale.
Un alt merit important îl reprezintă echilibrul dintre reflecția teoretică și analiza empirică. Studiile dedicate pandemiei, războiului din Ucraina, BRICS, Orientului Mijlociu sau transformărilor NATO nu sunt prezentate ca episoade independente, ci ca expresii ale aceluiași proces de reconfigurare a sistemului internațional. În acest sens, autorul evită tentația comentariului conjunctural și urmărește identificarea tendințelor de durată.
Capitolul final consacrat României merită o atenție aparte. El nu reprezintă doar o analiză de politică externă sau de securitate, ci aplicarea întregului cadru conceptual dezvoltat anterior asupra unui stat mediu aflat la intersecția unor presiuni strategice multiple. România este analizată simultan din perspectivă geopolitică, economică, instituțională și societală, iar conceptul „Renașterea Carpaților” este prezentat ca expresie a necesității construirii unui proiect strategic național într-o lume aflată în transformare.
Lucrarea are și o dimensiune prospectivă pronunțată. Perspectiva anului 2050 nu este utilizată pentru formularea unor predicții categorice, ci pentru explorarea tendințelor structurale care pot modela evoluția sistemului internațional. Această abordare diferențiază volumul de numeroase analize concentrate exclusiv asupra actualității și îi conferă o valoare suplimentară pentru cercetarea strategică.
Din punct de vedere metodologic, autorul combină analiza geopolitică, studiile de securitate, intelligence-ul și reflecția asupra procesului decizional. Rezultatul este o lucrare interdisciplinară, care depășește delimitările tradiționale dintre aceste domenii și propune o interpretare integrată a puterii contemporane.
Desigur, caracterul dinamic al temelor abordate face inevitabil ca unele evaluări să fie influențate de evoluțiile ulterioare publicării. Aceasta nu reprezintă însă o limită majoră a volumului, deoarece valoarea sa rezidă în primul rând în cadrul conceptual propus și în capacitatea de a oferi instrumente de interpretare, nu în anticiparea exactă a fiecărui eveniment.
În ansamblu, „Reechilibrarea lumii” marchează o etapă importantă în evoluția preocupărilor intelectuale principale ale autorului. Dacă volumele anterioare urmăreau în principal analiza evoluțiilor geopolitice, lucrarea de față propune o construcție conceptuală proprie asupra transformării ordinii internaționale. În acest sens, ea poate fi privită nu doar ca o sinteză a analizelor realizate între 2020 și 2026, ci și ca fundament al unei perspective strategice dezvoltate în jurul ideii de reechilibrare a lumii.
Cartea se adresează specialiștilor în relații internaționale, geopolitică, studii de securitate și intelligence, dar și decidenților și tuturor celor interesați să înțeleagă mecanismele prin care puterea se transformă într-o epocă marcată de competiție sistemică și incertitudine strategică. Dincolo de studiile de caz și de analiza evenimentelor recente, principala contribuție a lucrării constă în încercarea de a oferi un cadru coerent pentru înțelegerea unei lumi aflate nu în fața unei noi ordini stabile, ci într-un proces continuu de reechilibrare.
Cristian Mareș – Director, Editura MARIST, Baia Mare – România
| Știri BVB