Remus Vulpescu, CEO: BVB arată, astăzi, că peisajul investițional poate să crească și să devină tot mai relevant și în context internațional

Anul 2025 marchează 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București (BVB).

Instituția Bursei de Valori a fost restabilită în anul 1995, iar pe 20 noiembrie au fost realizate primele tranzacții. În prima ședință au fost realizate 45 de tranzacții, cu volum total de 905 acțiuni care au aparținut unui număr de 6 companii listate.

Financial Intelligence celebrează 30 de ani de la redeschiderea BVB, printr-o serie de acțiuni dedicate. Ne propunem ca, pe parcursul anului, să aducem în fața publicului mesajele personalităților care au contribuit la dezvoltarea pieței de noastre de capital, companii care au făcut istorie pe Bursa de Valori București, materiale despre transformările universului investițional în toata această perioadă.

Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori București, ne-a acordat un interviu, în exclusivitate, la acest moment aniversar.

***

BVB aniversează 30 de ani de la reînființare. Cum vedeți în prezent BVB și evoluția pieței de capital?

Remus Vulpescu: La 30 de ani de la reînființare, Bursa de Valori București ne dă suficiente motive să fim optimiști. Evoluția pieței de capital din România, în centrul căreia se află operatorul de piață BVB, este pe un trend asecendent, iar piața de capital se dovedește a fi o adevărată punte între oportunităţile de dezvoltare ale diferitelor sectoare de activitate şi resursele disponibile la nivel naţional şi international. Practic, asistăm la un moment în care vedem îndeplinit rolul esențial al pieței de capital, și anume mobilizarea capitalului privat pentru finanțarea proiectelor strategice importante.

Evoluția pieței noastre de capital, în general, și a BVB, în particular, poate fi observată uitându-ne la principalii indicatori și la momentele cheie care ne-au marcat evoluția și ne-au transformat în piața modernă de astăzi. Astfel, de la o Bursă cu 9 companii listate în 1995 și o capitalizare de 25,9 milioane lei, am ajuns astăzi să avem peste 300 de companii listate cu o capitalizare care a atins recent pragul de 500 miliarde de lei. Numărul de investitori care investesc în mod direct la Bursă este situat pe o pantă ascendentă de la un trimestru la altul, astfel că acum a ajuns la peste 274.000. Tot pe un trend ascendent este și numărul investitorilor indirecți la BVB, cei care investesc în fonduri mutuale, număr care în prezent depășește valoarea de 1 milion. În anul 2023 am demonstrat că avem capacitatea de găzdui un IPO record din partea companiei Hidroelectrica și, din acel moment, BVB deține a 3-a poziție între bursele din regiune la nivel de capitalizare. Din anul 2020 până în prezent: 45 de companii listate cu o valoare a finanțării atrase de 2,3 miliarde de euro și 99 de listări de emisiuni de obligațiuni corporative și municipale cu o valoare atrasă de 5,5 miliarde de euro.

Avem un parteneriat solid cu Ministerul de Finanțe care, începând cu anul 2020, a relansat programul de titluri de stat pentru populație, Fidelis, prin intermediul căruia a atras peste 60,5 de miliarde de lei. De la 379 de tranzacții în 1995 la peste 1,72 milioane la final de septembrie 2025. De la o lichiditate medie zilnică (cu toate instrumentele) de 49,281 lei în 1995 la 168 milioane lei la final de septembrie 2025. Indicele principal al pieței, indicele BET, a avut o evoluție spectaculoasă în ultimii ani: dacă ne uităm la evoluția sa de la lansarea indicelui, în anul 1997, până la finalul celui de-al treilea trimestru al acestui an, acesta a crescut de 20 de ori și anul acesta a depășit pragul de 23.000 de puncte.

Astăzi, BVB arată că peisajul investițional poate să crească și să devină tot mai relevant și în context internațional. În prezent, 12 companii românești listate la BVB sunt incluse în indicii FTSE Russell pentru Piețe Emergente, iar 34 de companii sunt incluse în indicii MSCI pentru Piețe de Frontieră. De altfel, anul acesta, MSCI a recunoscut piața de capital din România ca Piață de Frontieră Avansată, ceea ce simbolizează un moment de referință în direcția obținerii statutului de Piață Emergentă pentru România din partea MSCI. Includerea în indicele MSCI Emerging Markets ne va deschide calea către active totale de 1.300 de miliarde de dolari la nivel global, prin fondurile care urmăresc acest indice.

Bineînțeles că toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără contribuția tuturor actorilor reprezentativi de pe piață, care alături de BVB formează ecosistemul complex al pieței de capital din România: participanții la piață, instituțiile de reglementare, ASF și BNR, investitori, organizații ce își desfășoară activitatea în acest domeniu.

Chiar dacă în România, Bursa nu a fost o instituție atât de mare și atât de înzestrată cu resurse financiare cum au fost băncile, facem un efort să îndeplinim aceleași standarde. Este în continuare loc de creștere, însă un lucru lucru este sigur – cele 3 decenii neîntrerupte de activitate ale Bursei ne arată că, împreună, putem face lucruri mărețe pentru piața de capital din România și pentru economia țării dar și că avem potențialul de a ieși din granițele țării și cu siguranță, în viitor, vom îndeplini un rol important în regiune.

Cum ați văzut dezvoltarea pieței bursiere în cei 30 de ani? Care au fost cele mai importante momente din dezvoltarea BVB?

Remus Vulpescu: Sunt multe momente notabile, care au conturat dezvoltarea Bursei așa cum o vedem astăzi. BVB a avut o evoluție semnificativă în ultimele trei decenii, marcând mai multe realizări importante care au contribuit la dezvoltarea pieței de capital din România.

1. Reînființarea și relansarea Bursei (1995) a marcat un pas esențial pentru reconstrucția economiei de piață din România post-comunistă. În primul an, pe bursă se tranzacționau doar 9 companii, iar numărul și valoarea tranzacțiilor erau modeste.
2. Fuziunea cu bursa electronică Rasdaq și consolidarea pieței (2005 și 2015) au fost momente cruciale pentru consolidarea pieței de capital din România. Prin acest proces, numărul de emitenți de la BVB a crescut considerabil, în anul 2005, deși statutul pieței Rasdaq era incert. Lucrurile s-au clarificat/asezat abia în 2015, când piața Rasdaq a fost închisă, iar piața AeRO a început să funcționeze. Acest pas a eliminat dubla structură a pieței și a aliniat standardele BVB la cele internaționale.
3. Anul 2006 a reprezentat punctul de pornire spre modernizarea pieței de capital românești, în general și a BVB în particular. În acel an a fost creat Depozitarul Central (DC), printr-un aport combinat, în numerar și în natură, realizat de BVB. A fost o decizie cu profunde implicații strategice și instituționale. Decizia de creare a DC a reflectat nu doar dorința de modernizare a Bursei, ci și maturitatea acesteia întrucât a înțeles importanța separării riscurilor specifice infrastructurilor de tranzacționare și post-tranzacționare. Această abordare a facilitat alinierea pieței de capital din România la standardele Uniunii Europene (UE), chiar din momentul în care țara noastră a devenit stat membru al UE.
4. Promovarea la statutul de Piață Emergentă (anunțată în 2019 și devenită efectivă în 2020) este, poate, cea mai importantă realizare recentă. BVB a fost promovată de furnizorul global de indici FTSE Russell la statutul de Piață Emergentă, ceea ce a reprezentat o recunoaștere internațională a progresului pieței românești de capital, atrăgând mai mulți investitori instituționali străini. De la acel moment, reprezentativitatea României în indicii FTSE Russell a crescut de la 3 la 12 companii listate în prezent.
5. Creșterea numărului de companii listate consemnată în ultimele trei decenii, prin listarea unor companii importante din România, dar și din străinătate. Companii precum OMV Petrom, Banca Transilvania, Electrica și Hidroelectrica au devenit unele dintre cele mai tranzacționate acțiuni. Listările recente, inclusiv debuturile unor companii antreprenoriale din tehnologie și energie verde reflectă diversificarea pieței.
6. Dezvoltarea pieței de obligațiuni a oferit investitorilor noi oportunități pentru plasarea capitalului și BVB a devenit un hub pentru emisiunile de obligațiuni corporative, municipale și guvernamentale. Această evoluție a permis companiilor românești și Statului să acceseze capital pentru proiecte mari, contribuind, astfel, la dezvoltarea economică.
7. Programele de educație financiară create de BVB, precum Fluent în finanțe, programe ca BVB Arena și BVB Research Hub au contribuit la creșterea gradului de conștientizare și participare la piața de capital. De la 54.000 de investitori la finalul lui 2019, numărul a crescut la 274,000 la finalul celui de-al treilea trimestru din 2025.
8. În cei 30 de ani, BVB a adoptat reglementări care se conformează cu normele Uniunii Europene, inclusiv implementarea MIFID II, care a crescut transparența și protecția investitorilor. Adoptarea tehnologiilor avansate încă de la relansarea BVB a fost, de asemenea, un pas major, având în vedere rolul ridicat pe care tehnologia îl are în întreaga arhitectură a piețelor de capital. În ceea ce privește interacțiunea investitorilor individuali cu piața, merită menționate câteva îmbunătățiri importante care au avut loc datorită digitalizării serviciilor. Spre deosebire de primii ani ai Bursei, când ordinele de tranzacționare erau preluate manual, fie în scris, fie telefonic de către brokeri, acum investitorii pot plasa ordine direct de pe telefonul mobil, prin aplicațiile online oferite de brokeri. De asemenea, în prezent, poți participa la adunările generale ale acționarilor (AGA) online și chiar să comunici cu reprezentanții companiei, fără a fi nevoie să mergi până în locul unde are loc AGA.
9. Crearea indicilor reprezentativi, precum BET și BET-TR, ne-a permis să oferim investitorilor un barometru al pieței și, totodată, a fost de un real ajutor pentru lansarea ETF-urilor care urmăresc piața locală și prin care investitorii pot lua expunere indirectă pe companiile incluse în indicele BET.
10. Susținerea economiei românești prin asigurarea finanțării companiilor, ceea ce este în esență rolul pieței de capital. În ultimii zece ani, la Bursa de Valori București, au fost aproape 320 de listări de acțiuni și obligațiuni, în valoare de peste 21 miliarde euro. Ultimii șase ani (2020 – 2025) au fost cei mai dinamici, având în vedere că au fost 290 de runde de finanțare, în valoare cumulată de peste 19,7 miliarde euro. În anul 2023, a avut loc listarea companiei Hidroelectrica, care a intrat la tranzacționare după încheierea cu succes a celui mai mare IPO realizat la Bursa de Valori București, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

A fost corelată dezvoltarea pieței de capital cu cea a economiei?

Remus Vulpescu: În cei 30 de ani, piața de capital românească a parcurs etape diferite iar evoluția i-a fost influențată de factori specifici: economici, politici. Deși presărat cu multe provocări, progresul pieței de capital este vizibil. A început la finalul anilor ’90 odată cu tranziția către economia de piață și continuă și astăzi atrăgând din ce în ce mai multe companii listate și investitori.

La Bursă avem motto-ul “Bursa este motorul economiei”. Și nu degeaba avem acest motto – o piață de capital matură este considerată un indicator important al evoluției economiei. Economia unei țări se bazează pe doi piloni, sectorul bancar și piața de capital. Așa cum spuneam anterior, chiar dacă în trecut, piața de capital nu a fost un mecanism des utilizat pentru atragerea finanțării, precum a fost tradiționalul sistem bancar, bursa a început să fie din ce în ce mai utilizată de emitenți din diverse sectoare ale economiei și rezultatele se văd. Devenim un canal de finanțare tot mai important pentru companiile românești dar și un partener de încredere al acestora și cifrele vorbesc de la sine. Din anul 2020 până în prezent, avem 45 de companii listate la BVB cu o valoare a finanțării atrase de 2,3 miliarde de euro și 99 de listări de emisiuni de obligațiuni corporative și municipale cu o valoare atrasă de 5,5 miliade de euro.

Ce mesaj aveți pentru investitori, la acest moment aniversar?

Remus Vulpescu: Sunteți un activ extrem de important al pieței de capital, sunteți cei care sprijiniți cu capital planurile mărețe de dezvoltare ale companiilor!

În primul rând, le mulțumim investitorilor că aleg piața de capital românească pentru a-și valorifica economiile. Investiția la BVB înseamnă în primul rând încredere în companiile în care investesc, înseamnă răbdare și construirea unui viitor economic stabil pentru fiecare, ca investitor, și pentru țara noastră.  Este important să priviți în perspectivă, pe un orizont de timp îndelungat, să vă asigurați că aveți un portofoliu diversificat și mai ales, să căpătați disciplina de a investi chiar și în perioade care pot părea dificile.  Trebuie să vă informați constant, să vă mișcați și să vă puneți bani să lucreze.

Care sunt factorii care vor influența activitatea BVB în urmatorii ani?

Remus Vulpescu: Nu este o necunoscută faptul că principalii factori care pot influența activitatea unei burse sunt cei legați de contextul macroeconomic general, evoluția economiei tării și a piețelor internaționale, politicile monetare și fiscale, mediul politic. În mod clar atât investitorii, cât și emitenții își doresc predictibilitate și stabilitate iar dacă politicile implementate vor fi favorabile mediului de afaceri și investițiilor la bursă, BVB își poate spori atractivitatea.

Totodată, sunt ferm convins că BVB și România vor începe să aibă un rol activ în regiune. Este necesar să intrăm în colaborări regionale, trebuie să fim parte activă și unii dintre promotorii mecanismelor de cooperare regională, atât noi, cât și participanții la piață – brokerii, emitenții. România este o țară mare și puternică din punct de vedere economic și politic în Europa Centrală și de Est, și trebuie să privim cu încredere către o direcție care iese în afara granițelor țării.  Începând cu luna septembrie suntem parte din proiectul de lansare a unei noi burse de valori în Republica Moldova și ne așteptăm ca în viitor să avem cooperăti economice și cu alte țări.

Ce măsuri aveți în vedere pentru sporirea lichidității?

Remus Vulpescu: Creșterea lichidității este un deziderat întru îndeplinirea căruia conlucrează mai multe entități, iar măsurile pentru sporirea lichidității pieței fac parte dintr-un ecosistem extins. Nicidecum nu putem vorbi despre o soluție unică. Vorbim despre necesitatea creșterii numărul de investitori, cel al emitenților, dar și diversificarea instrumentelor financiare disponibile la tranzacționare ca principali factori care pot crea o piață de capital mai lichidă.

În primul rând, cu cât numărul de emitenți de la BVB, din sectoare diferite, crește și cu cât se extind programele de finanțare prin piața de capital, cu atât crește și participarea pe Bursă și, desigur vom avea o lichiditate mai ridicată. De asemenea, listarea la BVB a unor pachete minoritare din companiile de stat poate spori performanțele acestor companii și poate îmbunătăți lichiditatea pieței.

Referitor la investitorii de retail, avem în prezent peste 274.000 de investitori cu conturi active la BVB, ceea este un indicator relevant, însă este important să luăm în considerare și cele peste un million de conturi de investitori în fondurile de investiții. Și aceste persoane contribuie la lichiditatea pieței și ne arată disponibilitatea financiară a populației care se orientează către investiții. De asemenea, este vizibil faptul că apetitul antreprenorilor pentru bursă a crescut în ultimul timp și avem exemple de oferte recente de mari dimensiuni încheiate cu succes și sunt încrezător că acestea nu vor rămâne cazuri izolate.

În ceea ce privește creșterea lichidității prin accesul investitorilor la tranzacționarea unor intrumente financiare diverse, cum ar fi produsele derivate, evident ne îndreptăm atenția spre lansarea Contrapărții Centrale, instituția necesară relansării pieței de derivate la BVB. Așa cum am mai spus, sunt de părere că în cazul acestui proiect este necesară o abordare mai sănătoasă și mai concentrată spre rezultate, așa cum se întâmplă cu succes în dezvoltarea de produse, și anume crearea unui Minimum Viable Product (MVP); este mai bine să pornim de undeva și să îmbunătățim această componentă pe parcurs decât să aplicăm strategia totul sau nimic și să stagnăm. Este un proiect foarte important pentru noi, un proiect în continuă mișcare asupra cărora trendurile de la nivel international și-au pus amprenta de-a lungul acestor ani, însă a existat o strategie de repliere și actuala formă de a proiectului este în lucru.

Ce așteptări aveți în privința listărilor de companii private?

Remus Vulpescu: Cred că suntem într-un context favorabil, dacă ne uităm la companiile care au derulat anul acesta sau sunt în curs de derulare a unei oferte prin piața de capital. Succesul răsunător al unora dintre aceste oferte, poate îndepărta reticențele antreprenorilor față de bursă.

Sunt multe companii în piață care excelează în domeniile lor de activitate, sunt în continuă creștere și analizează posibilitatea de a se lista în viitor la Bursă.  Prin inițiative ca BVB Arena, ne propunem să antrenăm capitalul și să identificăm companii românești în plină ascensiune care pot deveni adevărate exemple de succes.  Am reușit să creăm în jurul BVB Arena o adevărată comunitate de antreprenori pe care o extindem an de an. Observăm în rândul acestora un interes crescut pentru diversificarea surselor de finanțare și atunci se îndreaptă către BVB fie pentru a lista emisiuni de obligațiuni, fie fac pasul cel mare și listează acțiunile companiei la Bursă. De altfel, prestigiul și îmbunătățirea reputației care vin odată cu prezența unei companii la BVB sunt de necontestat. Bunele practici de guvernanță corporativă impun criteriul de transparență pentru companiile listate, ceea ce se traduce prin credibilitate și încredere crescute în activitatea financiară a emitenților.

Totodată, numărul de investitori din piață crește crește constant de șase ani, ajungând astăzi la aproape 300,000 și această creștere este un semnal foarte bun.  Cu cât numărul de investitori va crește cu, atât mai mult se va crea un mediu favorabil pentru companiile care aleg să atragă capital prin listarea la bursă.

Ce demersuri aveți în vedere pentru promovarea investițiilor bursiere ca alternativă la depozitele bancare?

Remus Vulpescu: În România, populația dispunea la finalul anului 2024,  de 380 miliarde de lei în depozite bancare. Este o sumă considerabilă care nu doar că necesită a fi gestionată în mod eficient, ci este nevoie și de un minim de cunoștințe financiare ca să știi să faci asta.

În ultimii ani, în România se vorbește din ce în ce mai des despre educația financiară, sigur și prin prisma faptului că România nu ocupă un loc fruntaș la acest capitol, la nivelul Uniunii Europene. Partea bună este că se observă o intensificare a eforturilor făcute de mai mulți actori cheie din România în direcția creșterii gradului de educație financiară în rândul populației. Și în cadrul BVB am alocat și încă alocăm resurse pentru a susține activitatea de promovare în această direcție.  Este important să existe un efort comun între școli, universități, autorități, mediul privat, bursă și mass-media pentru a transmite publicului larg aceste cunoștințe de educație financiară. În acest sens, un rol foarte important îl are Proiectul Strategiei naţionale a pieței de capital din România pentru perioada 2023-2026, care include o serie de obiective generale și obiective specifice care au în vedere creșterea vizibilității pieței de capital, inclusiv prin promovarea investițiilor bursiere. Proiectul se derulează începând cu luna octombrie a anului 2020, cu implicarea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a Ministerului Finanţelor, consultanţa fiind asigurată de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) iar BVB este unul dintre beneficiarii acestui program.

Revenind la componenta de educație, în primul rând, investitorii trebuie să cunoască beneficiile economisirii și să înțeleagă că investițiile pe piața de capital le poate aduce  randamente superioare comparativ cu plasarea banilor în depozite bancare. Așa cum menționam anterior este important să existe un efort comun între școli, universități, autorități, mediul privat, bursă și mass-media pentru a transmite publicului larg aceste cunoștințe de educație financiară. BVB se implică constant în crearea și transmiterea de conținut educational către pubicul larg în general, însă în mod special către generația tânără, elevi și studenți. Găzduim la sediul Bursei întâlniri pentru tineri în cadrul cărora le explicăm avantajele investiției la Bursă sau participăm la evenimente cu tematică organizate de Universități din țară. BVB are parteneriate cu unele dintre cele mai importante Universități din țară. Prin parteneriatul cu Academia de Studii Economice din București am modernizat una dintre sălile de curs, care acum se numește Amfiteatrul Bursa de Valori București.

Platforma BVB Research Hub, lansată în 2021, este o resursă prețioasă pentru investitori, atât prin componenta de rapoarte de analiză, cât și prin componenta educațională disponibilă pe platformă. Această secțiune de educație financiară este gratuită și conține informații structurate și relevante care îi ghidează pe investitori pas cu pas prin conceptele fundamentale și mecanismele pieței de capital. Este ca o mini bibliotecă digitală cu articole introductive, tutoriale, glosare de termeni, precum și studii de caz bazate pe situații reale din piață. Materialele pe care le punem la dispoziție se adresează atât celor care se află la început de drum, cât și investitorilor cu experiență care caută să-și aprofundeze cunoștințele.

Proiectul BVB Arena, lansat în 2017 sub numele de Made in Romania, este de asemenea orientat către educație, chiar dacă în acest caz pregătim antreprenorii, iar companiile se pot “antrena” cu alti parteneri de afaceri, consultanți în diverse arii de activitate și pot explora diverse alternative de finanțare.

Pentru a promova investițiile bursiere ca o alternativă la depozitele bancare, pe lângă inițiativele de educație financiară, la nivelul pieței de capital foarte importante sunt și demersurile legate simplificarea accesului populației la bursă și crearea unor produse de investiții atractive.  Pentru prima categorie, în mod clar avem nevoie de sprijinul autorităților pentru a păstra un cadru legislativ care să încurajeze investitorii. În ceea ce privește crearea de produse de investiții atractive, în ultimii ani la bursă se vede o diversificare a acestora prin disponibilitatea la tranzacționare a titlurilor de stat Fidelis, a produselor de tip ETF care devin din ce în ce mai populare și bineînțeles lucrăm să avem și produse derivate la bursă care se adresează unor categorii de investitori mai sofisticați.