de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna februarie 2026 a fost de 9.272 lei, cu 52 lei mai mare (+0,6%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 39 lei (+0,7%), până la 5.557 lei, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni. Suma reprezintă 1.161 euro nominal la cursul din martie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale situate la nivelul de +9,31% și al unui avans nominal cuantificat la 3,8%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -5%, valoare aproape stabilizată în ultimele șapte luni. Evoluția a avut loc în contextul unor estimări destul de rezervate privind creșterea ritmului de creștere economică.
Pe fondul păstrării relativ stabile a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a revenit peste pragul de 1.700 euro (prețuri relative în România de 64% din media europeană, calculate de Eurostat), cu 23 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit în februarie cu 0,2 puncte procentuale, până la 236,8%.
Seria de date a INS arată reluarea tendinței de scădere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, începută în partea a doua a anului trecut. Pe fondul austerității în materie de salarii bugetare (market-maker pe piața muncii), deficitul comercial consemnat pe primele două luni ale anului a fost mai mic cu 17%, inclusiv prin scăderea puterii de cumpărare exprimată în euro.
Variația anuală negativă a salariului în termeni reali se va amplifica în prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil. După aceea, situația se va inversa, prin creșterea salariului minim pe economie, corelată cu scăderea semnificativă a inflației. Deocamdată cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut dramatic la început de an (-7,6% brut pe primele două luni din 2026).
Bugetarii, la coada clasamentului
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat extracția petrolului brut și gazelor naturale (+22,7% nominal, respectiv +12,3% în termeni reali), urmată de fabricarea autovehiculelor (+20,9% nominal și +10,6%, însă aici a contat programul de plecări voluntare implementat la Mioveni.
Creșteri moderate s-au consemnat la fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+2,3% ca putere de cumpărare) și industria extractivă (+1,5%), la care s-a adăugat un avans marginal în fabricarea produselor din tutun (+0,4%). Industria prelucrătoare a rămas în domeniul negativ (-1,6%), ceea ce nu este de natură să oprească declinul sectorial înregistrat în ultimii ani.
Mai aproape de media pe economie (-5,0%) s-au plasat, în termeni de evoluție a salariului mediu real, segmentul de distribuţia apei, salubritate, deşeuri (-5,5%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (-6,6%) și sectorul de agricultură, silvicultură, pescuit (-7%), în timp ce salariații din tehnologia informației (-3,1%), comerț (-3,8%) și producția și distribuția de energie electrică şi termică, gaze, apă (-4%) au pierdut ceva mai puțin din puterea de cumpărare.
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost exact la cota zero în termeni nominali în sănătate şi asistenţă socială (adică -8,5% real) și pe minus semnificativ în învățământ (-2,1%, respectiv -10,4% în termeni reali) și administrația publică (-5,3%, de unde -13,4% în termeni reali), ajunsă pe penultima poziție la nivel național.
Interesant, pe ultimul loc, cu o scădere de -14,7% în termeni reali ( de la -20,9% în luna anterioară), a rămas sectorul de telecomunicații (-6,5% nominal februarie 2026 față de februarie 2025). Asta după ce în decembrie 2025, acest domeniu de activitate figurase pe primul loc, cu o creștere nominală de +17,7%, respectiv +7,3% ca putere de cumpărare.
| Știri BVB