“Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol şi gaze vor trebui refăcute, AI duce la creşterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a declarat Georgieva, la sfârşitul reuniunii miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale de la Asheville, Carolina de Nord.
Georgieva a afirmat că economia globală a absorbit şocul energetic “mai bine decât se aştepta” şi a apreciat că acest lucru are legătură cu “majorarea investiţiilor în AI”, care a “stimulat creşterea” în SUA, Coreea de Sud şi alte ţări aflate de-a lungul lanţului valoric, “inclusiv proiecte de producţie de energie pentru a satisface nevoile lor energetice”.
Cu toate acestea, şefa FMI a subliniat că există o “divergenţă semnificativă” între traiectoriile economice şi că riscurile la adresa perspectivelor de creştere globală, care s-au stabilizat în jurul valorii de 3%, rămân ridicate.
Printre riscurile pe care Georgieva le-a enumerat, pe lângă continuarea şocului energetic, se numără creşterea îngrijorătoare a datoriei publice, care, a declarat ea, “depăşeşte maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial”, se apropie de 100% din PIB la nivel global şi este aşteptată să continue să crească.
“Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar şocuri şi o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat ea.
De asemenea, Georgieva a susţinut că procesul dezinflaţionist a stagnat în multe ţări, presiunile fiscale tot mai mari duc la creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, iar interacţiunea dintre politica fiscală şi cea monetară deranjează pieţele.
Un alt risc menţionat de directorul general al FMI este că impactul AI asupra productivităţii şi stabilităţii financiare “este învăluit în incertitudine”. În acest sens, Georgieva a subliniat că priorităţile politicii economice “sunt clare” şi a îndemnat băncile centrale să se concentreze pe stabilitatea preţurilor şi autorităţile fiscale “să convină asupra unor planuri credibile de consolidare pe termen mediu”.
“Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocraţiei şi eliminarea obstacolelor în calea creşterii impuse chiar de ţări, deoarece o creştere potenţială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere”, a subliniat Georgieva.
| Știri BVB