Tehnologia pe care investitorii și guvernele se bazează pentru a impulsiona economia mondială generează, în același timp, presiuni care amenință creșterea, a declarat șefa Fondului Monetar Internațional, cerând factorilor de decizie să nu mai amâne alegerile dificile privind datoria, conform CNBC.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, în fața participanților la un eveniment din Singapore, că inteligența artificială „devine rapid un factor-cheie care determină poziția relativă a țărilor în economia mondială”.
Însă cele trei forțe – avansul inteligenței artificiale, creșterea puternică a costurilor energiei și nivelul record al datoriei publice – pun sub presiune creșterea economică deja „dezamăgitoare” din acest deceniu.
„Fie că o iubești, o urăști sau te temi de ea, AI este aici”, a spus Georgieva.
Economia mondială, trasă în două direcții
Vorbind înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care încep săptămâna viitoare, Georgieva a descris economia globală ca fiind trasă simultan în două direcții: un „șoc negativ asupra ofertei de energie” provocat de războiul din Golf, ajuns în cea de-a opta lună, și un „șoc pozitiv al cererii”, generat de boom-ul investițiilor în AI. Efectul combinat, a spus ea, este „extrem de inegal la nivel mondial”.
În ceea ce privește partea pozitivă, investițiile globale în AI, ca pondere în PIB, vor ajunge – și probabil vor depăși – nivelurile investițiilor realizate pentru construirea căilor ferate, a rețelelor electrice sau a infrastructurii de telecomunicații. Hardware-ul pentru AI și produsele tehnologice conexe reprezintă deja peste o zecime din comerțul mondial cu bunuri, a spus Georgieva.
FMI estimează că inteligența artificială ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală, dacă este valorificată corect.
„Să treci de la 3% la 3,5% pe parcursul unui deceniu – este ca și cum ai adăuga economiei mondiale o economie de dimensiunea ASEAN”, a spus Georgieva.
Însă beneficiile vor fi, probabil, foarte concentrate. Boom-ul ocolește în mare măsură economiile mai puțin implicate în lanțul global de aprovizionare pentru AI, „sporind riscul adâncirii inegalității economice la nivel mondial”, a avertizat șefa FMI.
Boom-ul alimentează, de asemenea, temerile privind inflația, care au reprezentat o problemă pentru factorii de decizie din SUA până în Europa și Asia.
„Boom-ul construcțiilor pentru AI este inflaționist”, a spus Georgieva, adăugând că același lucru este valabil pentru șocurile privind energia și alimentele, tarifele vamale și cheltuielile pentru apărare.
Prețurile petrolului s-au menținut peste 100 de dolari pe baril, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu a continuat, fără prea multe semne privind apariția unei soluții diplomatice. Prețurile cu amănuntul ale motorinei au urcat, de asemenea, la niveluri record, pe fondul constrângerilor privind capacitatea de rafinare și oferta de energie.
Aceste presiuni inflaționiste se transmit direct pe piețele de obligațiuni, randamentele titlurilor din SUA, Germania și Japonia urcând la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii.
Creșterea puternică a emisiunilor de obligațiuni private pe termen lung ale debitorilor implicați în AI concurează, de asemenea, cu guvernele pentru atragerea capitalului, deși o parte din majorarea randamentelor ar putea reflecta și așteptările privind o creștere economică mai rapidă, a spus Georgieva.
Problema datoriei
Datoria publică globală se află aproape de cel mai ridicat nivel de după cel de-Al Doilea Război Mondial și este pe cale să depășească în curând 100% din PIB, economiile avansate fiind „cei mai mari vinovați”, potrivit șefei FMI.
Timp de 17 ani, guvernele au avut „o perioadă relativ ușoară”, deoarece ratele dobânzilor s-au menținut sub ratele de creștere economică.
„Ratele mai ridicate ale dobânzilor pun acum capăt acestei situații”, a spus ea.
Diferența dintre costul dobânzilor și ritmul de creștere economică este acum „mult mai puțin favorabilă” și „urmează să crească și mai mult”, ceea ce înseamnă că ritmul de creștere necesar pentru reducerea ponderii datoriei fără măsuri fiscale este, în prezent, „imposibil de atins pe termen scurt”.
Presiunile sunt deja vizibile în Europa, unde spread-urile față de obligațiunile guvernamentale germane se extind nu numai în cazul Franței și Italiei, ci și în cazul Irlandei, Portugaliei și al altor state care își reduseseră datoriile și deficitele după criza zonei euro.
După o succesiune de șocuri care au dus la creșterea puternică a datoriei publice, în timp ce deficitele bugetare ale majorității statelor au rămas peste mediile de dinaintea pandemiei, „spațiul fiscal strigă să fie refăcut”, a spus Georgieva.
Riscul AI este subestimat
Georgieva a atras atenția și asupra unui risc pentru stabilitatea financiară provenit chiar din boom-ul AI.
Profiturile solide ale companiilor alimentează creșterea prețurilor acțiunilor și efectele de avuție, a spus ea, însă „dacă profiturile vor fi sub așteptări, gradul de îndatorare al hyperscalerilor și deținerile globale mari și în creștere de acțiuni americane ar putea transforma o dezamăgire într-un șoc cu efecte extinse”.
Invocând Legea lui Amara, potrivit căreia oamenii tind să supraestimeze impactul unei noi tehnologii pe termen scurt și să îl subestimeze pe termen lung, Georgieva a spus că „undeva în tranziția dintre boom-ul actual al investițiilor în AI și momentul de mâine în care beneficiile AI vor începe să se materializeze vom traversa perioada de risc maxim”.
Georgieva a afirmat că prima linie de apărare o reprezintă reglementarea și supravegherea. „Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare în multe țări”, a spus șefa FMI.
| Știri BVB