Bursa Română de Mărfuri (BRM) își consolidează poziția în piața energetică prin extinderea portofoliului de produse și dezvoltarea regională, în paralel cu promovarea mecanismelor care pot crește încrederea și lichiditatea în tranzacții, a declarat Septimiu Stoica, președinte AGA BRM, în cadrul Forumului Energiei.
„Ultimul produs lansat la BRM a fost API-ul pentru piața de gaze naturale, pe lângă cel pe care oricum îl ofeream deja utilizatorilor pe piața de energie electrică împreuna cu reputatul nostru partener în dezvoltarea unor instrumente noi Nord Pool”, a declarat Stoica.
Acesta a subliniat că BRM operează pe ambele segmente – energie și gaze naturale – având operaționale toate produsele standard sau inovative: „Avem o expansiune nu numai pe verticală cu produse, piețe, tehnologii, dar și pe orizontală: bursă creată în Republica Moldova, bursă achiziționată, făcută funcțională și licențiată în Bulgaria… Este doar începutul.”
Cu privire la subiectele puse în discutie în cursul conferinței, domnul Stoica a rezumat rolul Contrapărții Centrale în activitatea post-tranzacțională bursieră și a remarcat că acesta poate fi îndeplinit ca o funcție distinctă nu numai de către o organizație special creată, ci și, conform practicii și normelor europene în materie, de către o altă instituție de infrastructură. Astfel, în România, de mai mulți ani Bursa Română de Mărfuri este autorizată și funcționează și ca o Contraparte Centrală pentru tranzacțiile bursiere cu decontare fizică din domeniul energiei, în baza unei aplicații proprietare, fără să se fi înregistrat vreun incident. Sistemul de garanții este unul asigurator, iar participanții la piață dovedesc prin prezența lor în creștere continuă că apreciază sistemul.
Septimiu Stoica a abordat și tema listărilor pe piața de capital propuse de Guvern, declarându-se la nivel personal un susținător al vânzării de către stat de pachete din companii, pe bursă. El a explicat că una dintre problemele majore ale pieței bursiere românești, la nivelul companiilor mari din domeniul energiei listate, este diferența exagerată dintre capitalizare și free float: „Este vorba de o discrepanță uriașă între capitalizare și free float – ul real. Aceasta este o mare problemă care se traduce și în lipsa de lichiditate și în absența jucătorilor mari internaționali pe piață.”
Potrivit acestuia, listarea unor noi pachete de către stat ar putea corecta această situație: prin aducerea pe piață de pachete noi, practic crește free floatul, lichiditatea și valoarea de piață a companiilor.
Septimiu Stoica a respins ideea că extinderea participațiilor private ar afecta controlul statului, întrucât oricum statul rămâne acționar majoritar. În schimb, o participare mai mare a investitorilor ar putea îmbunătăți simțitor guvernanța corporativă.
El a criticat și politica de distribuire a profiturilor: „Statul este primul care stoarce resursele acestor companii distribuind aproape integral profitul acestora prin dividende, în loc să îl folosească pentru retehnologizare și investiții.”
În final, Septimiu Stoica a indicat drept principală vulnerabilitate a pieței de energie modul de reglementare: „Problema principală a pieței de energie, la nivel macro, este modul în care este condusă și legiferată de către autorități.”
El a criticat caracterul permanent al intervențiilor: „Tot dansul acesta cu criza, cu plafonări, cu subvenții, la noi, s-a transformat dintr-o excepție tranzitorie într-o permanență.”
Într-o notă concluzivă, acesta a avertizat asupra direcției actuale: „Acum, din nou, piața liberă este cumva demonizată. Liberalizarea pieței este văzută ca o pedeapsă, nu ca drumul nostru normal spre o dezvoltare economica civilizată. (…) Industria reușește cumva încă să supraviețuiască cu eforturi antreprenoriale extraordinare și încercăm și noi să ajutăm, să fim demni de prezența și activitatea eroică a companiilor implicate.”
| Știri BVB