Vor fi afectate mai multe ţări europene, între care din regiunea baltică şi din Scandinavia, au indicat sursele citate, care s-au exprimat sub condiţia anonimatului, nefiind mandatate să abordeze această problemă în public.
Unele dintre armele în cauză au fost achiziţionate de ţări europene în cadrul programului de vânzări militare străine (FMS), dar nu au fost încă livrate, au adăugat sursele. Este probabil ca livrările respective să fie întârziate, potrivit acestora.
Casa Albă şi Pentagonul nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea Reuters. Departamentul de Stat american a redirecţionat întrebările către Pentagon.
SUA şi Israelul au declanşat o campanie de atacuri aeriene împotriva Iranului în 28 februarie, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul unor oficiali americani potrivit cărora industria de apărare a SUA nu va putea ţine pasul cu cererea şi ar putea fi forţată să încetinească livrările către o serie de cumpărători.
De când Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar Israelul şi-a început operaţiunile militare în Fâşia Gaza la sfârşitul anului 2023, SUA şi-au tot redus stocurile de arme, în valoare de miliarde de dolari, inclusiv sisteme de artilerie, muniţie şi rachete antitanc.
De la începutul campaniei împotriva Iranului, Teheranul a lansat sute de rachete balistice şi drone asupra ţărilor din Golf, ca represalii. Cele mai multe au fost interceptate, inclusiv cu interceptoare de rachete PAC-3 Patriot, pe care – bunăoară – Ucraina se bazează pentru a-şi apăra infrastructura energetică şi militară de rachetele balistice ruseşti.
| Știri BVB