de Dan Pălăngean
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în primul trimestru al anului 2026 de 3.969 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu doar 0,93% mai mare față de același trimestru al anului anterior iar puterea de cumpărare a scăzut cu aproape opt procente, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T1 2026 la 9,6%.
Suma medie de 3.269 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă ceva mai mult de 80% din numărul total de pensionari.
Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.934 lei lunar.
În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (9,6%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (8,1%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (1,6%, majoritatea cu șanse reduse de angajare la o vârstă relativ înaintată).
Cele mai dezavantajate categorii de beneficiari de pensii față de situația din același trimestru al anului anterior au fost cele de persoane pensionate anticipat (-1,10% nominal și -9,76% în termeni reali) și încadrate în diverse grade de invaliditate (-2,96% nominal, respectiv -11,46% ca putere de cumpărare).
Urmașii au consemnat un ritm de scădere a veniturilor în termeni reali apropiat de media generală (-8,06% față de -8,19%). Persoanele care au ajuns la limita de vârstă stabilită legal au consemnat cea mai mică pierdere ca putere de cumpărare, adică -7,9%.
De reținut, au existat diferențe majore pe sexe, atât în cazul pensionarilor care au atins limita de vârstă și au stagiul complet de cotizare (4.470 lei la bărbați față de 2.869 lei la femei, adică 56% în plus), cât și, mai ales, în cazul stagiului incomplet de cotizare (2.526 lei față de 1.415 lei, adică 79% în plus).
Ajutorul de completare – scădere semnificativă a numărului de beneficiari
Numărul total al celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (strict tehnic – indemnizație socială, majorată la 1.281 lei de la 1 septembrie 2024 și rămasă la acest nivel) a scăzut moderat (-3,3%), în contextul în care numărul beneficiarilor din sistemul de asigurări sociale s-a mărit cu 2,2%.
Explicația este că, în condițiile în care evoluția naturală a un factor important, s-a produs o diminuare pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-45,5%, astfel încât doar 35,5% dintre ei mai sunt indemnizați). De reţinut, există şi un mic număr de persoane (staționar) care provin din sistemul militar (3,9 mii, 1,7% din totalul pensionarilor acestei categorii) ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.
În fine, ar mai fi de subliniat diferența foarte pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (2.232 lei în județul Botoșani, 2.273 lei în Vrancea și 2.284 lei în Giurgiu și cele mai crescute (3.575 lei în București, 3.502 lei în județul Hunedoara, 3.380 lei în Brașov). Ecartul maxim de 1.343 lei este considerabil și face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.
| Știri BVB