Creșterea rapidă a inteligenței artificiale nu trebuie să ducă la tensiuni suplimentare pe piața energiei sau la facturi mai mari pentru gospodării și restul economiei, a avertizat Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru o tranziție curată, justă și competitivă. Într-un discurs susținut la Paris la 7 octombrie, Ribera a cerut ca dezbaterea despre AI să depășească tema cipurilor, modelelor și datelor și să includă resursele fizice necesare tehnologiei. Amplasarea centrelor de date, accesul la rețea, consumul de apă și concentrarea controlului asupra capacității de calcul devin, în această abordare, probleme de politică energetică și de concurență, potrivit 2eu.brussels.
O mare parte din competiția globală pentru inteligență artificială este descrisă prin puterea cipurilor, accesul la modele, volumul de date și capacitatea de calcul. Ribera a atras atenția asupra infrastructurii fizice din spatele acestora, spunând că dezvoltarea AI presupune cantități mari de apă și electricitate care trebuie să fie disponibile și fiabile peste necesarul actual al economiei. Problema apare într-un moment în care UE încearcă simultan să electrifice industria, transporturile și clădirile, astfel încât noile centre de date vor solicita conectări la aceleași rețele de care depind fabricile, proiectele de decarbonizare și consumatorii. Pentru investitori, Ribera a indicat trei elemente decisive: prețul energiei, posibilitatea conectării la rețea și predictibilitatea cadrului de politică publică.
Transparența privind capacitatea disponibilă în rețele devine astfel relevantă pentru alegerea locurilor în care pot fi dezvoltate centrele de date. O investiție poate avea suficient capital și acces la tehnologie, dar amplasarea sa depinde și de existența unei conexiuni electrice capabile să deservească un consum mare și constant. Această presiune este diferită de problema consumului total la nivel european, deoarece centrele de date tind să se concentreze geografic și pot crea blocaje sau nevoi suplimentare de infrastructură în anumite regiuni.
Ribera a invocat estimările Agenției Internaționale a Energiei potrivit cărora consumul global de electricitate al centrelor de date se va mai mult decât dubla până în 2030. IEA estimează o creștere de la aproximativ 415 TWh în 2024 la aproximativ 945 TWh la sfârșitul deceniului, AI fiind principalul motor al acestei evoluții împreună cu extinderea altor servicii digitale. La nivel mondial, centrele de date ar rămâne sub 3% din cererea totală de electricitate, însă această medie maschează concentrarea consumului în anumite sisteme locale și regionale. Pentru autorități și operatorii de rețea, miza devine capacitatea de a integra noua cerere fără întârzieri excesive la conectare și fără costuri disproporționate transferate celorlalți consumatori.
Această ultimă problemă a fost pusă explicit de Ribera în legătură cu gospodăriile. Dezvoltarea infrastructurii europene de AI trebuie să evite situația în care competiția pentru electricitate produce tensiuni de preț sau o povară socială pentru restul economiei, a argumentat vicepreședinta executivă. Discursul nu conține o propunere de plafonare a consumului centrelor de date și nici anunțul unei taxe europene aplicate acestora. Mesajul privește modul în care costurile și infrastructura necesare AI trebuie integrate în planificarea energetică astfel încât dezvoltarea unui sector strategic să nu afecteze accesibilitatea energiei pentru alte sectoare și pentru cetățeni.
A doua parte a problemei privește cine controlează resursele necesare construirii sistemelor AI. Ribera a inclus aici energia, capacitatea de calcul și datele, argumentând că accesul la aceste resurse va influența direct firmele care pot inova și intra pe piață. Dacă infrastructura esențială ajunge concentrată în mâinile unui număr redus de companii, firmele mai mici și noua generație de dezvoltatori europeni pot întâmpina bariere înainte de a putea concura efectiv. Mobilizarea banilor publici pentru extinderea capacităților trebuie, în viziunea sa, să creeze oportunități și pentru companii noi, nu să consolideze exclusiv pozițiile actorilor deja dominanți.
Din acest motiv, Ribera leagă ambiția industrială europeană în AI de aplicarea regulilor de concurență. Controlul concentrărilor și instrumentele antitrust rămân relevante într-o economie în care accesul la infrastructură poate determina structura pieței, iar Comisia actualizează în prezent orientările folosite pentru evaluarea fuziunilor și achizițiilor. Revizuirea nu privește exclusiv AI, dar trebuie să adapteze analiza concentrărilor la schimbările tehnologice și economice, inclusiv la rolul inovării, al activelor strategice și al unor piețe în care accesul la resurse devine o condiție de intrare.
Pentru marile platforme digitale, Ribera a indicat și Digital Markets Act ca instrument complementar. Regulamentul urmărește menținerea piețelor digitale deschise și contestabile prin obligațiile impuse companiilor desemnate drept gatekeepers. Referirea la aceste instrumente nu înseamnă că operatorii de centre de date sau companiile care dezvoltă inteligență artificială au încălcat automat legislația europeană. Ribera nu a anunțat la Paris o investigație antitrust și nu a indicat o anumită fuziune sau companie drept problematică.
Direcția prezentată de vicepreședinta Comisiei este una preventivă: Europa vrea să își mărească propria capacitate de inteligență artificială, dar această extindere trebuie pregătită împreună cu investițiile energetice și cu regulile care păstrează piețele accesibile. Rețelele trebuie să poată prelua cererea suplimentară, producția de energie trebuie să crească suficient pentru a o susține, iar informațiile privind capacitatea disponibilă trebuie să permită decizii mai bune de amplasare. În paralel, accesul la electricitate, computing și date nu trebuie să devină o barieră care împiedică apariția unor noi competitori europeni.
| Știri BVB