Ucraina solicită Uniunii Europene sprijin financiar și logistic suplimentar pentru transportarea produselor agricole pe rute alternative, în condițiile în care atacurile Rusiei limitează funcționarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră. România și Polonia avertizează însă asupra limitelor infrastructurii și asupra necesității protejării propriilor fermieri, potrivit POLITICO. Kievul estimează că, dacă actualele restricții continuă, peste 30 de milioane de tone de produse agricole ucrainene ar putea rămâne neexportate în actualul sezon.
Ministrul ucrainean al Politicii Agrare și Alimentației, Taras Vysotskyi, a cerut statelor membre UE, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit – AGRIFISH de la Bruxelles, să sprijine exporturile agricole ucrainene și să analizeze crearea unui mecanism temporar prin care să fie compensate parțial costurile logistice suplimentare generate de utilizarea rutelor alternative.
Potrivit comunicatului oficial publicat la 28 septembrie de Guvernul Ucrainei, restricțiile asupra funcționării porturilor din zona Odesa afectează deja veniturile producătorilor agricoli și creează riscuri inclusiv pentru campania de însămânțare din 2027. „Situația este extrem de critică”, a declarat Vysotskyi pentru POLITICO, potrivit relatării preluate de presa română.
-
Ucraina cere cel puțin 1,1 miliarde de euro
Ulterior, ministrul ucrainean a precizat că Kievul solicită UE cel puțin 1,1 miliarde de euro pentru compensarea costurilor suplimentare necesare transportării produselor agricole în condițiile blocării porturilor de mare adâncime de la Marea Neagră.
Calculul Kievului pornește de la un cost suplimentar de aproximativ 50 de euro pentru fiecare tonă, iar 1,1 miliarde de euro ar putea permite exportarea suplimentară a până la 20 de milioane de tone de produse agricole, potrivit declarațiilor ministrului consemnate de Interfax-Ukraine.
Guvernul ucrainean estimează că țara ar trebui să exporte în actualul sezon aproximativ 64 de milioane de tone de produse agricole. În septembrie, exporturile au fost însă de numai aproximativ 2,2-2,4 milioane de tone.
Potrivit celor mai recente date prezentate de Vysotskyi, exporturile realizate la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie reprezentau doar aproximativ 45-50% din potențialul normal. Fără porturile ucrainene de mare adâncime de la Marea Neagră, Kievul estimează că aproximativ 30 de milioane de tone de produse agricole nu ar putea fi exportate în actualul an de comercializare.
-
România: „Interesele fermierilor noștri rămân o prioritate”
România nu dispune însă de capacitate nelimitată pentru preluarea unor volume suplimentare de produse agricole ucrainene. Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat pentru POLITICO că protejarea producătorilor români rămâne prioritară. „Interesele fermierilor noștri rămân o prioritate”, a declarat Tánczos Barna, potrivit POLITICO.
Nivelul redus al Dunării și volumele de cereale ucrainene exercită deja presiune asupra infrastructurii portuare și logistice din România, în timp ce fermierii români trebuie să își transporte și să își comercializeze propria recoltă.
România încearcă să optimizeze infrastructura disponibilă și a convenit cu Ucraina măsuri pentru facilitarea trecerii frontierei și îmbunătățirea conexiunilor feroviare.
Ministrul român a atras însă atenția că există limite fizice ale infrastructurii. „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor”, a declarat Tánczos Barna pentru POLITICO. „Asta este situația”, a adăugat ministrul.
-
Și Polonia refuză creșterea tranzitului produselor agricole ucrainene
O poziție similară vine din Polonia. Ministerul polonez al Infrastructurii „nu intenționează să facă nicio schimbare care să sporească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a declarat pentru POLITICO purtătoarea de cuvânt a instituției, Anna Szumańska.
Pentru România, problema este cu atât mai sensibilă cu cât Portul Constanța și coridorul Dunării reprezintă unele dintre principalele alternative pentru exporturile ucrainene atunci când accesul la porturile de la Marea Neagră este perturbat.
S&P Global relata încă din iulie că intensificarea atacurilor asupra porturilor și navelor din Marea Neagră ar putea redirecționa din nou volume importante de cereale ucrainene către Dunăre și Portul Constanța, rute utilizate masiv în primii ani după invazia Rusiei.
-
41% din exporturile ucrainene din septembrie au mers pe calea ferată, 54% pe Dunăre
Cele mai recente cifre prezentate de ministrul ucrainean arată cât de importantă a devenit infrastructura alternativă. Din exporturile agricole ucrainene realizate în septembrie, aproximativ 993.000 de tone, respectiv 41%, au fost transportate pe calea ferată, iar aproximativ 1,3 milioane de tone, 54%, au utilizat Dunărea. Transportul rutier a reprezentat aproximativ 5%, respectiv 120.000 de tone.
Presiunea asupra rutelor alternative apare după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii și transporturilor maritime ucrainene. Potrivit Euronews, Ucraina se baza pe porturile maritime pentru aproximativ 90% din exporturile sale de produse agricole, înaintea noilor perturbări.
-
Comisia Europeană analizează solicitarea Kievului
La nivel european nu există deocamdată un răspuns final la solicitarea financiară a Ucrainei. Vysotskyi a declarat pe 2 octombrie că cererea fusese transmisă în cursul aceleiași săptămâni și că statele europene au nevoie de timp pentru a o analiza.
„Vom solicita feedback partenerilor europeni și apoi vom putea vorbi despre potențialul rezultat”, a spus ministrul ucrainean, potrivit Interfax-Ukraine.
Miza depășește însă veniturile fermierilor ucraineni. Vysotskyi avertizează că limitarea exporturilor reduce lichiditățile producătorilor și poate afecta capacitatea acestora de a finanța viitoarea campanie agricolă. Guvernul ucrainean a indicat oficial riscuri pentru campania de însămânțare din 2027.
În același timp, ministrul ucrainean avertizează asupra efectelor internaționale ale blocării exporturilor. Într-un interviu acordat Euronews la 29 septembrie, Vysotskyi a afirmat că prețurile cerealelor au crescut în medie cu aproximativ 25% și a estimat că impactul asupra consumatorilor la nivel global ar putea ajunge, într-un an, până la 60 de miliarde de dolari. Aceasta reprezintă estimarea ministrului ucrainean, nu o evaluare independentă a impactului economic.
| Știri BVB