Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul repercusiunilor războiului cu Iranul care agită piețele petrolului și gazelor, a declarat vineri șeful departamentului de energie al blocului într-o scrisoare consultată de Reuters, în care a îndemnat țările să ia în considerare măsuri de reducere a cererii de gaze naturale.
„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a declarat comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor energiei din țările UE.
Europa depinde puternic de petrolul și gazul importate. Furnizorii străini acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaz al blocului, ceea ce o expune în mare măsură la creșterea prețurilor globale la energie, cauzată de închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz în urma războiului din Iran — o rută de tranzit pe care trec, în mod normal, 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial.
Europa nu s-a confruntat încă cu penurii de aprovizionare, dar se luptă cu prețurile în creștere vertiginoasă, ceea ce face ca unele țări să se străduiască să-și umple depozitele de gaze înainte de iarnă, când cererea pentru încălzirea locuințelor atinge nivelul maxim.
Depozitele de gaze la nivelul UE sunt umplute în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe.
Jorgensen a afirmat că UE este mai bine pregătită acum decât în iarna anului 2021, când Rusia a restricționat aprovizionarea cu gaz a Europei prin reducerea livrărilor, datorită creșterii capacității de import de GNL, a utilizării mai intense a energiei regenerabile și a scăderii cererii de gaz.
Cu toate acestea, el a îndemnat guvernele să-și intensifice pregătirile pentru iarnă.
„Vă invit să luați în considerare adoptarea sau continuarea măsurilor care pot susține alimentarea [rezervoarelor de gaze] sau pot reduce cererea de gaze și energie electrică atât timp cât este necesar”, a spus Jorgensen.
Astfel de măsuri ar putea include limitarea temperaturilor în clădirile publice, interzicerea încălzirii în spațiile exterioare și oprirea iluminatului public inutil, a precizat Jorgensen. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.