Ungaria a anunţat că va majora cu 40% salariul minim în următorii trei ani, o decizie care ar urma să susţină redresarea economiei, dar, spun criticii, ar putea alimenta inflaţia, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Guvernul premierului Viktor Orban caută să impulsioneze economia aflată în recesiune, înaintea alegerilor generale din 2026, partidul premierului Orban concurând cu liderul opoziţiei Peter Magyar. De asemenea, Magyar a promis o creştere semnificativă a salariului minim, care, la nivelul actual de 266.800 forinţi (677 dolari) pe lună este al doilea cel mai scăzut din UE, după Bulgaria.
Autorităţile de la Budapesta au anunţat luni un acord prin care salariul minim va creşte anul viitor cu 9%, urmat de creşteri de 13% şi 14% în 2026 şi, respectiv, 2027. Deşi majorările sunt menite parţial să menţină forţa de muncă în ţară, Orban a admis că acestea se bazează pe un scenariu “optimist” în care creşterea economiei şi a productivităţii se realizează în acelaşi timp.
“Sunt prudent în legătură cu orice decizie de politică economică care vine cu o inflaţie mai ridicată”, a afirmat viceguvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Barnabas Virag. În acelaşi timp, acesta a spus că o majorare a salariului minim ar putea să nu ducă la presiuni inflaţioniste dacă vine cu o creştere a profiturilor companiilor.
Ţinând cont de inflaţie, creşterea salariilor reale este estimată în medie la 7% anual în următorii doi ani, ceea ce “cu certitudine nu este în linie cu productivitatea pe termen mediu”, susţine Mariann Trippon, economist la CIB Bank, subsidiara Intesa Sanpaolo SpA.
Acesta a adăugat: “În 2026-2027, dacă dinamicile privind salariile reale nu se moderează, aceste evoluţii ar putea duce la o creştere a presiunilor inflaţioniste şi la închideri de companii”.