Numărul copiilor născuți în România în 2020 a fost cel mai mic înregistrat din 1930 până în prezent, informează, luni, Institutul Național de Statistică.
Astfel, potrivit INS, ponderea minorilor în totalul populaţiei a fost, la 1 ianuarie 2021, de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori. De asemenea, ponderea băieţilor a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă. Raportul a fost de 1.057 de băieţi la 1.000 de fete.
“În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,63 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)”, transmite INS.
Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest (8,8 ‰) și Centru (8,7 ‰), iar cele mai scăzute s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰).
INS arată că, la începutul anului şcolar 2020/2021, populaţia şcolară era de 3494,67 mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6970 unităţi şi 235,6 mii cadre didactice. Dintre aceștia, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522,6 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1589,4 mii, iar al celor din învăţământul liceal era de 620,6 mii.
„Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%. Din numărul total de elevi înscrişi, 2215,89 mii erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă”, a mai transmis INS.
| Știri BVB