Mihail Gorbaciov, care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice, a murit marți, la vârsta de 92 de ani, au anunţat agențiile de presă ruse, citatând oficiali ai spitalului unde a fost internat fostul preşedinte.
Gorbaciov, ultimul președinte sovietic, a încheiat acorduri de reducere a armelor cu Statele Unite și parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier care divizase Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și pentru a realiza reunificarea Germaniei.
Când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă în 1989, el s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968. Dar protestele au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică.
Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.
Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la doar 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.
Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis o critică de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte părți.
Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele care au declanșat reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de viață este un preț prea mare de plătit pentru democrație.
După ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicației Zvezda: „Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.
| Știri BVB