Franţa, a doua economie a zonei euro, a înregistrat probabil o creştere de 0,25% în trimestrul trei din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, conform estimării Băncii Centrale, o înrăutăţire faţă de prognoza precedentă, de 0,3%, din cauza reducerii activităţii industriale, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
“Într-un mediu economic marcat de criza energiei, a forţei de muncă şi de dificultăţile legate de aprovizionare, per ansamblu activitatea economică continuă să fie rezilientă, dar industria este mult mai afectată decât alte sectoare”, conform raportului Băncii Centrale a Franţei, care indică o creştere zero a industriei şi un avans al sectorului serviciilor, în septembrie.
Oamenii de afaceri au raportat o sporire a incertitudinilor, în special din cauza celor provocate de preţurile şi disponibilitatea energiei. Cele mai afectate sunt firmele mari consumatoare de energie, a avertizat guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau.
Primii indicatori arată o uşoară creştere a economiei în octombrie, deşi sectorul dominant al serviciilor – principalul motor de creştere a economiei ţării – ar urma să înregistreze o majorare mai lentă decât în lunile precedente.
Într-un studiu separat, Institutul Naţional de Statistică (Insee) estima o creştere de 0,2% a economiei franceze în trimestrul trei din 2022 şi o stagnare în ultimele trei luni din 2022, după un avans de 0,5% în trimestrul doi din 2022.
Conform previziunilor Băncii Centrale a Franţei, pe ansamblul acestui an PIB-ul ar urma să înregistreze o expansiune de 2,6%, iar pentru 2023 prognoza variază de la un declin de 0,5% la un avans de 0,8%.
Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Franţei a crescut cu 7%, cea mai bună performanţă din 1969, după un declin de 8% în 2020, când erau în vigoare restricţii severe din cauza pandemiei.
| Știri BVB