Procesul de scoatere a ursului brun din categoria speciilor strict protejate este unul pe care cred că l-am început cu dreptul şi avem susţinerea a 12 state membre, a afirmat, joi, vicepremierul şi ministrul interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, la o conferinţă de specialitate.
“Săptămâna aceasta am propus întâlnirea aceea cu experţii, pe care am agreat-o cu doamna comisar. Azi dimineaţă am solicitat experţi în domeniu de la Institutul de Cercetare şi de la cele două universităţi de la Braşov şi de la Suceava pentru a forma o echipă care prezintă situaţia României la Comisia Europeană. Probabil săptămâna viitoare vom agrea şi data la care merg aceşti experţi să prezinte experţilor de la Bruxelles situaţia reală şi cred că este un proces pe care l-am început cu dreptul. Mergem înainte”, a spus acesta, în marja Forumului Naţional pentru Viitorul Agriculturii, organizat de Clubul Fermierilor Români (CFRO), potrivit Agerpres.
În opinia acestuia, statele trebuie lăsate să decidă singure cum gestionează situaţia pentru fiecare în parte.
“Avem susţinerea a 12 state membre în acest demers iniţiat de România şi Slovacia şi trebuie să înţeleagă toată lumea că nu pot pune în aceeaşi pagină populaţia de urs brun din ţară – Spania, Franţa sau România sau Slovacia şi, nu ştiu, Olanda. Deci, trebuie abordare mai flexibilă. Să lăsăm statele membre să acţioneze în interesul apărării vieţii omului şi a bunurilor, pentru că nu este normal ceea ce se întâmplă”, a adăugat ministrul interimar.
Ministrul interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tancos Barna, a solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate şi introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă.
“Am adus, astăzi, în atenţia comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, problema urşilor, solicitând Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate şi introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele-membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În cadrul discuţiilor, am convenit ca o echipă de experţi din România să prezinte la Bruxelles rezultatele studiului ştiinţific privind populaţia de urşi, bazat pe probe genetice. Am solicitat ca aceste date să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să fie identificate soluţii care să permită abordări diferenţiate pentru statele membre, în funcţie de situaţia specifică a fiecăruia”, a scris Tanczos, pe 23 iunie, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit demnitarului, în prezent, Comisia Europeană evaluează, deja, în ce măsură Directivele privind Păsările şi Habitatele sunt adaptate realităţilor actuale.
“Acest demers, cunoscut sub denumirea de ‘test de stres’, include şi o componentă de consultare publică, oferind României oportunitatea de a-şi prezenta punctul de vedere cu privire la modificarea statutului de specie strict protejată al ursului. Am invitat-o pe comisara europeană pentru mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a descoperi peisajele sălbatice ale României şi pentru a vedea cum convieţuiesc comunităţile noastre rurale cu natura”, a precizat ministrul interimar de resort.
Proiectul “Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, finanţat din fonduri europene în valoare de peste zece milioane de euro, a evidenţiat faptul că România are cea mai numeroasă populaţie de urşi şi cea mai mare diversitate genetică a speciei de urs, cu un număr al exemplarelor între 10.600 şi 12.700.
Studiul a fost realizat într-un interval de trei ani, de către 800 de specialişti, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel naţional.
| Știri BVB