-
Partidele de extremă-dreapta au rezultate puternice la vot în Europa
-
Șeful UE Ursula von der Leyen promite „un bastion împotriva extremiștilor”
Câștigurile extremei-dreapte la votul pentru Parlamentul European de duminică l-au determinat pe președintele francez Emmanuel Macron să convoace alegeri naționale anticipate și au adăugat incertitudine în direcția politică viitoare a Europei.
În timp ce partidele de centru, liberale și socialiste urmează să păstreze majoritatea în Parlamentul European cu 720 de locuri, votul a dat o lovitură internă atât liderilor Franței, cât și Germaniei, ridicând întrebări despre modul în care marile puteri ale Uniunii Europene pot conduce politica în UE, potrivit Reuters.
Făcând un pariu riscant pentru a încerca să-și restabilească autoritatea, Macron a convocat alegeri parlamentare, primul tur de scrutin fiind pe 30 iunie.
Asemenea lui Macron, cancelarul german Olaf Scholz a îndurat și el o noapte dureroasă în care social-democrații săi au obținut cel mai prost rezultat al lor vreodată, suferind din cauza conservatorilor mainstream și a dreptei extreme Alternative for Germany (AfD).
Între timp, premierul italian Giorgia Meloni și-a văzut poziția întărită de grupul ei arhi-conservator Frații Italiei, câștigând cele mai multe voturi, au arătat sondajele de la ieșire.
O schimbare spre dreapta în interiorul Parlamentului European poate face mai dificilă adoptarea unei noi legislații care ar putea fi necesară pentru a răspunde provocărilor de securitate, impactului schimbărilor climatice sau concurenței industriale din China și Statele Unite.
Cu toate acestea, exact cât de multă influență vor avea partidele naționaliste euro-sceptice va depinde de capacitatea lor de a-și depăși diferențele și de a lucra împreună. În prezent, sunt împărțiți între două familii diferite, iar unele partide și parlamentari se află deocamdată în afara acestor grupări.
„ANCORA STABILITĂȚII”
Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta va fi cea mai mare familie politică din noua legislatură, câștigând în plus 5 locuri și desemnând astfel 189 de deputați, a arătat un sondaj centralizat de exit-poll.
În Polonia, coaliția civică centristă a premierului Donald Tusk, membru al PPE, urma să câștige votul european. Și în Spania, Partidul Popular de centru-dreapta, care face parte tot din PPE, a ieșit pe primul loc, depășindu-l pe primul ministru socialist Pedro Sanchez.
Astfel de rezultate au fost o veste bună pentru membrul PPE Ursula von der Leyen, care vrea un al doilea mandat de cinci ani la cârma puternicului braț executiv al UE.
Și s-a grăbit să se prezinte ca un scut împotriva extremiștilor.
„Nu se poate forma nicio majoritate fără PPE și împreună… Vom construi un bastion împotriva extremiștilor de stânga și de dreapta”, le-a spus ea susținătorilor la evenimentul din noaptea alegerilor PPE la Bruxelles.
Ea a adăugat, mai târziu seara: „Dar este și adevărat că extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin și de aceea rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de centru”.
Von der Leyen ar putea avea nevoie de sprijin din partea unor naționaliști de dreapta, cum ar fi Frații lui Meloni din Italia, pentru a-și asigura o majoritate parlamentară, oferindu-le lui Meloni și aliaților ei conservatori și reformiști europeni (ECR) mai multă pârghie – ceea ce ar putea deranja alți potențiali aliați.
Îngrijorările alegătorilor
Socialiștii și democrații de centru-stânga sunt pregătiți să fie a doua cea mai mare familie politică, chiar dacă au pierdut patru parlamentari pentru a ajunge la 135, a arătat sondajul de exit-poll.
Observatorii politici atribuie schimbarea către dreapta creșterii costului vieții, preocupărilor legate de migrație și costului tranziției ecologice, precum și războiului din Ucraina — îngrijorări pe care partidele naționaliste și populiste le-au acaparat.
„Cred că mulți oameni au simțit că Europa face lucruri nu pentru oameni, ci doar pe deasupra oamenilor”, a declarat pentru Reuters candidatul principal al Verzilor, Bas Eickhout, într-un interviu, întrebat de ce extrema dreaptă s-a descurcat atât de bine la alegeri.
„Și cred că aici trebuie să venim cu un răspuns credibil, în caz contrar, nu ajungem decât la extrema dreaptă”, a spus el, după ce Verzii și liberalii au pierdut teren în alegeri.
Grupurile naționaliste eurosceptice ECR și Identity and Democracy (ID) și parlamentarii de extremă dreapta AfD din Germania care nu sunt încă afiliați unei familii politice din UE și-au asigurat împreună 146 de locuri, un câștig de 19, a arătat exit pollul centralizat.
Exit-poll-ul a estimat că partidele pro-europene de centru-dreapta, centru-stânga, liberale și Verzi vor păstra o majoritate de 460 de locuri, dar una care este subțire în comparație cu cele 488 locuri din 705 de deputați.
Partidele Verzi din Europa, în special, au suferit pierderi mari, ajungând la 53 de deputați, de la 71 în parlamentul actual.
Parlamentul European decide împreună cu Consiliul European interguvernamental cu privire la legile care guvernează blocul de 27 de națiuni, cu 450 de milioane de oameni.
Exit-poll-ul a oferit ECR cu trei deputați în plus, având în total 72, iar grupului de extremă dreapta ID încă nouă locuri, pentru un total de 58.
Numărul deputaților neafiliați care ar putea alege să se alăture altor grupuri, inclusiv euro-scepticii, a crescut cu 33, la 95, se arată în exit poll.
În Olanda, estimările bazate pe majoritatea voturilor au arătat că o combinație Labour/Stânga Verde ar fi câștigat opt locuri, cu puțin înaintea partidului anti-imigrație, de șase locuri, a lui Geert Wilders.
În Austria, partidul de extremă dreaptă FPO se află în frunte, la europarlamentare (sondaj)
Europarlamentare2024 Coaliţia Civică a premierului Tusk, în frunte în alegerile europene (exit-poll)