Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat vineri asupra propunerii sale de declarare a unui armistiţiu parţial cu Rusia, în care ambele tabere să se angajeze că nu vor mai ataca ariergarda inamică, după ce Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete şi drone împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, iar armatei ucrainene i-a fost limitată capacitatea de a folosi arme cu rază lungă de acţiune în urma suspendării ajutorului militar american, inclusiv transferul de informaţii ce permiteau coordonarea atacurilor contra ţintelor ruseşti.
“Primii paşi pentru a obţine o pace reală este forţarea singurei surse a acestui război, care este Rusia, să oprească atacurile cum a fost acest atac contra vieţii. Iar acest lucru poate fi controlat în mod efectiv. Calm pe cer, interzicerea utilizării rachetelor, a dronelor cu rază lungă de acţiune şi a bombelor aeriene”, a scris Zelenski pe social media, potrivit agenţiei EFE, precizează Agerpres.
El a propus joi la un summit al UE un armistiţiu aerian şi naval, însoţit de eliberarea tuturor prizonierilor de război din ambele tabere, ca prim pas către o soluţionare negociată a războiului cu Rusia, care însă a respins propunerea, estimând că Ucraina urmăreşte astfel să obţină un răgaz pentru trupele sale aflate în dificultate pe front.
Solicitarea lui Zelenski pentru un armistiţiu parţial survine după ce preşedintele american Donald Trump a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi inclusiv transferurile de informaţii militare care permiteau armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti cu armele descrise de Zelenski în cererea sa privind un armistiţiu parţial. Potrivit publicaţiei Washington Post, Statele Unite au oprit inclusiv transferul datelor de ţintire pentru sistemele de rachete HIMARS, astfel că armata ucraineană nu mai poate lovi cu aceste rachete ţinte ruseşti la o distanţă mai mare de 65 de kilometri.
Decizia lui Trump survine altercaţiei verbale pe care a avut-o vineri la Casa Albă cu Zelenski, căruia i-a reproşat lipsa voinţei de pace şi l-a avertizat că dacă nu încheie un acord cu Rusia nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat ca ţara sa să primească garanţii de securitate pentru a accepta o încetare a focului.
În mesajul său de vineri referitor la bombardamentul în care Rusia a folosit 67 de rachete şi peste 200 de drone, preşedintele ucrainean a afirmat că acesta a ţintit cu precădere infrastructuri energetice şi a provocat pagube în regiunile Odesa, Poltava, Cernigău şi Ternopil. Armata ucraineană afirmă că a doborât aproximativ jumătate dintre aceste rachete şi drone, iar în această operaţiune defensivă au fost introduse în luptă de asemenea avioanele Mirage-2000, primite recent de Ucraina din partea Franţei, precum şi avioane F-16.