Cererea de cupru crește mai repede decât se anticipa în industrie, impulsionată de investiții de miliarde de dolari la nivel mondial în modernizarea și extinderea rețelelor electrice pentru revoluția digitală și cea a energiei curate, care necesită cantități enorme de energie electrică, potrivit unei analize Reuters.
În același timp, oferta din partea principalilor producători, printre care Chile și Republica Democratică Congo, este limitată de lipsa investițiilor în noi mine, creând premisele pentru o perioadă îndelungată de prețuri ridicate.
Unii analiști prevăd că prețul cuprului va atinge niveluri record de peste 12.000 de dolari pe tonă înainte de sfârșitul deceniului, o creștere de 23% față de nivelul actual de aproximativ 9.700 de dolari pe tonă.
Consumatorii explorează alternative, dar conductivitatea, durabilitatea și versatilitatea superioare ale cuprului îl fac greu de înlocuit.
Investițiile în rețeaua electrică sunt estimate să depășească 400 de miliarde de dolari în acest an, după ce au atins un nivel record de 390 de miliarde de dolari în 2024, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
„Cuprul este adesea o componentă extrem de subestimată a infrastructurii rețelelor electrice. Oamenii recunosc necesitatea extinderii rețelelor, dar adesea subestimează volumul de cupru necesar pentru acest lucru”, a declarat Michael Finch, șeful departamentului de inițiative strategice al companiei de consultanță Benchmark Mineral Intelligence (BMI), referindu-se în special la investițiile necesare în SUA, Marea Britanie și China.
BMI se așteaptă ca cererea de cupru pentru modernizarea rețelelor de producere și transport a energiei electrice la nivel global să crească la 14,87 milioane de tone metrice până în 2030, de la 12,52 milioane de tone în acest an, potrivit noilor cifre furnizate Reuters.
CENTRELE DE DATE ȘI VEHICULELE ELECTRICE STIMULEAZĂ CEREREA DE ENERGIE
Analistul Bank of America, Michael Widmer, se așteaptă ca cererea globală de cupru să crească cu 10%, până la 30,32 milioane de tone până în 2030, față de anul acesta. Widmer se așteaptă ca deficitul global al pieței cuprului să ajungă la 1,84 milioane de tone în 2030.
Nevoia de rețele electrice rezistente este deosebit de acută în regiunile care înregistrează o creștere rapidă a centrelor de date care alimentează inteligența artificială și învățarea automată.
„Centrele de date pentru inteligență artificială și învățare automată au nevoie de calculatoare mai mari, mai performante și mai rapide”, ceea ce înseamnă mai multă energie, a declarat Peter Charland, lider global în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor la AECOM, o companie globală de consultanță în infrastructură.
Compania de consultanță CRU a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca cererea de cupru din partea centrelor de date să ajungă la 260.000 de tone în acest an, în creștere față de 78.000 de tone în 2020 și să depășească 650.000 de tone până în 2030.
Vehiculele electrice necesită, de asemenea, mult mai mult cupru decât vehiculele tradiționale cu motor cu ardere internă.
BMI prevede că cererea de cupru pentru vehiculele electrice va crește la 2,2 milioane de tone în 2030, comparativ cu 1,2 milioane de tone în 2025, față de doar 204.000 de tone în 2020.
„Trecem de la o cerere ciclică de cupru la o cerere mai structurală”, a declarat Maria Cristina Bifulco, director de relații cu investitorii și sustenabilitate la producătorul italian de cabluri Prysmian, cel mai mare cumpărător de cupru din lume.
Prysmian achiziționează 2-3% din producția mondială de cupru rafinat.
ALUMINIUL ȘI CABLURILE DIN FIBRE OPTICE, LUATE ÎN CONSIDERARE
Penuria iminentă și prețurile record au declanșat un val de inovații, inclusiv substituirea și reciclarea în industrii precum construcțiile și producția, unde costurile cuprului reprezintă o proporție semnificativă din costurile totale de producție.
Deși aluminiul a fost considerat mult timp o alternativă mai ieftină, la aproximativ o treime din costul cuprului, utilizarea sa în centrele de date pentru cabluri a fost în mare parte abandonată.
„A fost o perioadă în care cuprul avea probleme în a satisface cererea, iar unii oameni foloseau cabluri de aluminiu și le acopereau cu cupru”, a spus Charland de la AECOM. „Aceasta a fost o soluție de scurtă durată, având în vedere problemele de performanță.”
Reciclarea ar putea contribui la atingerea obiectivelor de sustenabilitate, deoarece producerea cuprului rafinat sau secundar din deșeuri poate consuma cu 65% mai puțină energie decât producția primară. Analiștii estimează că cuprul din deșeuri va crește la 11 milioane de tone în 2030, de la aproximativ 10 milioane de tone în acest an.
Cuprul a fost deja înlocuit în transmisia de date de cablurile de fibră optică, care au o lățime de bandă și o eficiență superioare și sunt fabricate în esență din sticlă obținută din siliciu din nisip.
„Este mult mai ieftin să produci sticlă decât să extragi cupru”, a spus Matt Miller, lider global al rețelelor la AECOM. „Siliciul este incredibil de abundent, poți merge la plajă și poți lua cât vrei.”
Soluțiile posibile par puțin probabil să rezolve criza aprovizionării cu cupru în viitorul apropiat, spun analiștii, în special pentru proiectele structurale pe care guvernele își bazează perspectivele de creștere economică viitoare.
„Poți să faci tot ce vrei în domeniul energiei verzi, dar dacă nu ai un sistem de rețea care să o susțină, va fi o provocare”, a spus Balla de la CRU.
| Știri BVB