Uniunea Europeană trebuie să crească presiunea asupra Rusiei prin adoptarea unor sancțiuni suplimentare și prin combaterea eludării sancțiunilor internaționale, inclusiv prin măsuri împotriva ‘flotei fantomă’, a declarat marți Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe Kaja Kallas, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European consacrată garanțiilor de securitate pentru Ucraina, potrivit Agerpres.
”Impactul sancțiunilor coordonate la nivel internațional trebuie sporit. Mesajul nostru către Rusia este foarte clar: războiul nu poate fi câștigat pe front, trebuie să vă așezați la masa negocierilor. Dar Putin arată că nu vrea acest lucru și dorește de fapt să se revină la sfera de influență rusă de dinainte de 1991”, a spus Kaja Kallas.
Ea a menționat că UE și statele sale membre au furnizat sprijin în valoare de 169 de miliarde de euro de la începerea agresiunii ruse în Ucraina în februarie 2022, inclusiv sprijin militar de 63 de miliarde euro pentru Kiev.
”Numai în acest an, țările membre vor furniza mai mult ca oricând, sprijinul ajungând în prezent la 25 de miliarde de euro’, a precizat reprezentanta blocului comunitar.
De asemenea, statele membre au îndeplinit 80% din obiectivul de a livra 2 milioane de obuze forțelor armate ucrainene. Scopul este să ajungem la 100% în octombrie”, a mai spus Kaja Kallas.
Potrivit raportorului PE în acest dosar, Michael Gahler, Ucraina își apără nu doar propriul teritoriu, dar și drumul său european. Gahler s-a pronunțat pentru încetarea necondiționată a focului în Ucraina, în contextul în care Rusia a arătat clar în ultimele luni că dorește să continue războiul.
”Avem nevoie de pace, dar Rusia a arătat că vrea să continue războiul. Este nevoie de o încetare necondiționată a focului. Ucraina își apără nu doar teritoriul, dar și calea sa europeană. Noi sprijinim procesul de reforme și societatea ucraineană, care au evoluat atât de bine”, a spus Gahler.
O idee accentuată de acesta a fost aceea că în Ucraina trebuie să existe o diversitate politică reală și că dialogul între putere și opoziție trebuie să fie unul eficient. ”Ucraina face parte din familia europeană și vom face tot ce putem pentru ca ea să-și reia locul cât mai repede în cadrul acestei familii”, a încheiat el.
În intervenția sa, comisarul european pentru extindere Marta Kos s-a pronunțat pentru aderarea Ucrainei la UE ca cea mai bună garanție de securitate pentru Kiev.
”Rusia nu își dorește pacea și de aceea răspunsul nostru trebuie să fie unit și hotărât. Aderarea nu înseamnă doar să bifezi niște căsuțe, ci să ai realizări concrete privind statul de drept, combaterea corupției, independența justiției și o democrație funcțională – adică exact criteriile de la Copenhaga. Trebuie să susținem reformele, mai ales în privința statului de drept și să ne asigurăm că procesul de aderare rămâne unul bazat pe merite”, a spus Kos.
Ea a insistat că potrivit executivului UE, Ucraina a îndeplinit condițiile pentru deschiderea primului cluster de negociere.
Din partea grupului Partidului Popular European, Pekka Toveri a accentuat importanța aderării Ucrainei la UE, fiind esențial ca țara să continue reformele începute în această privință.
Toveri a condamnat țările membre UE, precum Ungaria, care ”lucrează cu Rusia împotriva aderării Ucrainei” la blocul comunitar.
”Recunoaștem progresele înregistrate de Ucraina, dar și provocările întâmpinate de ea. Un lucru e clar: aderarea este susținută de ucraineni și de lupta lor pentru existență. Noi vorbim prea mult despre (președintele american Donald) Trump și facem prea puține lucruri concrete. Trebuie să sporim presiunile asupra lui Putin și apoi să aibă loc negocieri de pace”, a spus eurodeputatul Thijs Reuten, din grupul S&D.
În opinia eurodeputatei Kinga Gal, din grupul ‘Patrioți pentru Europa’, ”Europa este mai slabă ca oricând” și războiul din Ucraina poate fi decis numai prin diplomație. Ea a ținut să facă o disociere între procesul de extindere a UE prin aderarea Ucrainei și chestiunea securității și apărării.
”Ucraina este departe de a fi pregătită” pentru aderare, a afirmat europarlamentara ungară.
Potrivit lui Petras Austrevicius (grupul Renew), agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei contra Ucrainei a subminat bazele securității europene. Eurodeputatul lituanian s-a pronunțat pentru extinderea sistemului de securitate european și asupra Ucrainei, astfel încât garanțiile de securitate furnizate Kievului să fie ”reale și suficiente”.
”Rusia trebuie să plătească despăgubiri”, a subliniat el.
Colegul său de grup politic Dan Barna a amintit că România este statul membru UE ce are cea mai lungă frontieră cu Ucraina și a făcut un apel la hotărâre și claritate din partea UE.
”Vorbim despre pace, dar o pace dictată de agresor nu este pace, ci capitulare. O astfel de pace nu va rezista fără garanții de securitate clare. Ucraina are nevoie de hotărârea noastră. Istoria nu ne va ierta dacă la sacrificiul Ucrainei noi vom răspunde cu ezitare”, a declarat eurodeputatul român.
În opinia lui Sergey Lagodinsky (grupul Verzilor), Uniunea Europeană trebuie să ofere garanții, iar Statele Unite să dea dovadă de mai multă claritate. ”Prezența europeană nu înseamnă război, ea înseamnă pace și face parte din diplomație”, a afirmat el, referindu-se la o viitoare forță europeană de menținere a păcii.
Eurodeputata Ozlem Demirel, din grupul Stângii, a acuzat UE de ipocrizie, susținând că Bruxelles-ul vorbește despre al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar în același timp nu denunță acordul de asociere cu Israel, care comite un ”genocid” în Fâșia Gaza.
”Regimul lui Putin este unul autoritar, dar încălcarea brutală a drepturilor lucrătorilor și arestarea la domiciliu a sindicaliștilor în Ucraina ne arată că nici acolo nu este democrație”, a afirmat eurodeputata.
Pentru Hans Neuhoff (grupul Europa Națiunilor Suverane), singura garanție de securitate pentru Ucraina ar fi întoarcerea acestei țări la neutralitate. ”Uniunea Europeană spune că vrea o încetare a focului, dar cere ca statele membre și NATO să supravegheze această încetare, dând astfel apă la moară rușilor”, a încheiat Neuhoff.
| Știri BVB