de Dan Pălăngean
România a înregistrat în 2024 cea mai mare inflație MEDIE anuală dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de creștere a prețurilor pe parcursul celor 12 luni față de cele 12 luni anterioare de 5,8%, țara noastră s-a situat semnificativ peste Belgia (4,3%) și Croația (4%), la o distanța apreciabilă de media UE (2,6%).
Semnificația acestui indicator, calculat în modalitatea europeană cu 12 categorii de produse și servicii ce asigură comparabilitatea între țări (pe metodologia națională, același indicator a avut valoarea de 5,59%), este cea a „filmului” de majorare a prețurilor, în timp ce inflația anuală ce este comunicată la final de an surprinde o „poză”, respectiv situația de la încheierea celor 12 luni.
Pentru referință, menționăm că Ungaria și Polonia au înregistrat un indicator de 3,7% iar Bulgaria, aflată pe traiectoria de aderare la moneda unică, a coborât exact la media UE și de puțin peste Germania (2,5%), de a cărei monedă s-a legat în 1997 (paritatea leva de 1,9558 față de euro este cea a fostei mărci germane).
Trebuie remarcat, însă, că nivelul de 5,8% ne înscrie pe o traiectorie descendentă mai echilibrată decât a țărilor din regiune cu regim valutar similar. De la 12,0% în 2022 și 9,7% în 2023, noi am păstrat un ritm mai moderat la creșterea de după pandemie și la coborârea ulterioară decât celelalte țări din Europa Centrală care mai au monedă proprie ce flotează în raport cu euro.
Oarecum surprinzător, dacă se cumulează creșterile de prețuri pe ultimii trei ani, din perioada 2022 – 2024, România (cu o majorare cumulată de 30%) se prezintă puțin mai bine decât Polonia (30,2%, pe traiectoria 13,2% în 2022, 10,9% în 2023 și 3,7% în 2024) sau Cehia (valori relativ mari, de 14,8% în 2022 și 12,0% în 2023, urmate de o aterizare bruscă, doar 2,7% în 2024).
Vecina de la vest, Ungaria, stă cel mai puțin bine pe termen mediu la creșterea prețurilor, unde a ajuns la doar o zecime de pragul de 40% pe trei ani, după creșteri inițiale de prețuri și mai mari decât cele din Cehia (15,3% în 2022 și 17% în 2023), urmate de o „aterizare” semnificativ mai sus față de media UE (3,7% față de 2,6%).
Pentru conformitate, menționăm și faptul că, în 2021, pe fondul primelor efecte de după banii aruncați în piață pentru a evita o recesiune economică mondială severă în pandemie, România a fost a doua după Cehia (4,1% noi și 3,3%) ca performanță în stabilitatea prețurilor, mai bine decât Polonia și Ungaria, ambele cu 5,2%.
Deși în ultimele luni ne situăm mereu pe prima poziție la creșterea prețurilor în UE, se impun două observații. Prima, cel puțin până anul acesta, am avut cea mai mică inflație pe ultimii trei ani la nivel regional, ceea ce nu e puțin lucru într-un context dificil. A doua, creșterile sunt măsurate procentual, în condițiile în care avem per total cele mai reduse prețuri relativ la media UE, după Bulgaria. Astfel încât ele par mai mari raportat la avansul din țările menționate decât se resmite în buzunar ca și creștere în termeni absoluți.
Așadar, poziția de plecare la vârful temporar care se va înregistra în T3 2025 după majorarea TVA și liberalizarea pieței la energia electrică pentru consumatorii casnici este una încă rezonabil de bună. Va depinde de noi, inclusiv prin obiceiurile de consum, să ne păstrăm în plutonul țărilor din regiune pentru a nu ajunge în poziția actuală a Ungariei.
| Știri BVB