Fluxurile de migranţi ucraineni înspre şi dinspre Europa Centrală şi de Est (CEE) după război s-ar putea dovedi un factor cheie la adresa perspectivelor de creştere ale regiunii, se arată într-un raport publicat vineri de S&P Global, posibilele efecte asupra PIB-ului variind de la minus 6% la 3%, transmite Reuters.
Aproape jumătate din refugiaţii ucraineni din UE locuiesc în cele 11 ţări din CEE membre ale blocului comunitar, impulsionând piaţa forţei de muncă din regiune. Cele 11 ţări din CEE sunt responsabile pentru mai puţin de un sfert din populaţia totală a UE.
“Direcţia creşterii economice în CEE ar putea fi determinată de migraţia ucrainenilor după război, actualul impuls de pe urma muncitorilor din Ucraina putând în mod potenţial, accelera sau frâna”, se arată în raport.
Impactul asupra creşterii economice de pe urma fluxului de refugiaţi în cele mai expuse ţări din regiune ar putea varia de la minus 6% la 3%, apreciază S&P.
La 30 iunie, Cehia avea cea mai ridicată pondere de ucraineni raportat la mărimea populaţiei sale – 3,5% – fiind urmată de Polonia (cea mai mare economie din CEE), cu 2,6%, Estonia, cu 2,5% in Estonia şi Slovacia, cu 2,4%. Cu cât mai mult durează războiul, cu atât este mai probabil ca imigraţia netă ucraineană după război să fie net-pozitivă, se arată în raport.
“În contextul legii marţiale din Ucraina, majoritatea migranţilor sunt femei şi copii. În eventualitatea unui armistiţiu, ne aşteptăm ca familiile să se reunească, fie în Ucraina, fie într-o “ţară gazdă”. După ridicarea legii marţiale, nivelul integrării femeilor şi copiilor într-o “ţară gazdă” va fi factorul determinant al direcţiei migraţiei”, prognozează S&P.
Cele 11 ţări din CEE membre ale blocului comunitar sunt Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
| Știri BVB