Şefa executivului european a insistat asupra necesităţii unui “pilon european” mult mai puternic în domeniul apărării pentru a putea garanta democraţia şi prosperitatea într-o lume din ce în ce mai ostilă, pe fondul recentelor intruziuni ale Rusiei cu drone şi avioane în spaţiile aeriene ale Poloniei, României şi Estoniei.
“Aceste incidente, şi mai ales cel petrecut în Polonia, sunt foarte semnificative. În timp ce NATO trebuie să rămână în centrul apărării noastre colective, avem nevoie de un pilon european mult mai puternic” în domeniul apărării, a subliniat Von der Leyen când a fost întrebată despre desfăşurarea de avioane din ţări europene – fără participarea SUA – pentru a doborî drone ruseşti în spaţiul aerian polonez.
Preşedinta CE a afirmat că cele 27 de state membre ale UE au deja un program pentru consolidarea “autonomiei şi independenţei” lor în materie de apărare, denumit “Readiness 2030” , a cărui aplicare se va accelera odată cu mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru acest sector.
Întrebată dacă UE are în vedere crearea unor forţe armate proprii, Von der Leyen a subliniat că statele membre “îşi vor păstra întotdeauna responsabilitatea pentru propriile trupe”.
În acelaşi timp, şefa executivului european s-a pronunţat pentru o descurajare “puternică şi credibilă” a interferenţelor în semnalele GPS în spaţiul aerian european în regiunile limitrofe cu Rusia, care au afectat numeroase zboruri ale unor avioane civile în zone precum Marea Baltică şi Marea Neagră, printre care şi cel al unui avion în care se afla chiar Von der Leyen la începutul acestei luni.
“Rusia pare dispusă să accepte posibilitatea producerii unor accidente mortale în orice moment”, a afirmat înalta responsabilă a CE, care a subliniat că Bruxelles ia “foarte în serios” aceste incidente, la fel şi “toate atacurile hibride şi cibernetice ale Rusiei împotriva UE”.
Aceste atacuri “demonstrează clar că ambiţiile Rusiei nu se limitează la Ucraina”, consideră Ursula von der Leyen.
Referitor la situaţia din Orientul Mijlociu, ea a pledat pentru găsirea unui echilibru cu o poziţie europeană care să permită “obţinerea unei securităţi reale pentru Israel” şi, în acelaşi timp, “garantarea unui prezent şi a unui viitor sigur pentru palestinieni”.
În acelaşi timp, şefa CE a subliniat necesitatea unui “acces nelimitat la întregul ajutor umanitar” şi a “încetării imediate a focului” în Fâşia Gaza, reiterând totodată că “soluţia cu două state este unica perspectivă pentru o pace durabilă” în Orientul Mijlociu.
| Știri BVB