Ion Lungu, președintele CNR-CME, la FOREN: Rețelele electrice au devenit principalul obstacol al tranziției energetice. „Am trecut de la faza «producem verde» la gestionarea unui sistem complex, flexibil și competitiv”

Europa a făcut progrese importante în dezvoltarea energiilor regenerabile, însă succesul viitoarei etape a tranziției energetice va depinde de capacitatea rețelelor de a integra noile surse de producție, de dezvoltarea stocării și de menținerea competitivității economice, a declarat Ion Lungu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), la deschiderea FOREN 2026.

Potrivit acestuia, tranziția energetică a depășit etapa în care accentul era pus aproape exclusiv pe instalarea de noi capacități regenerabile și intră într-o fază mult mai complexă, în care securitatea energetică, flexibilitatea sistemului și competitivitatea economică devin priorități.

„În urmă cu un an, când începusem pregătirile pentru ediția din acest an a FOREN, tranziția era în plină desfășurare, cu ținte clar stabilite, multe proiecte realizate, altele în analiză sau deja lansate. Atunci ne-am întrebat dacă simpla tranziție de la combustibilii fosili către o energie mai curată este suficientă și am realizat că, de fapt, ne trebuie o energie sigură, sustenabilă și accesibilă. Aceasta este de fapt tema actualului forum”, a declarat Ion Lungu.

• Europa conduce tranziția energetică, dar pierde din competitivitate

Președintele CNR-CME a arătat că Europa rămâne una dintre regiunile care au avansat cel mai mult în procesul de decarbonizare.

„Europa conduce tranziția către o energie curată, având un mix energetic mult mai curat. Energia solară și cea eoliană s-au extins constant, creând un sistem electric, în medie, mult mai ecologic decât cele din Statele Unite și China. O să vedem că avem și ceva rămâneri în urmă față de ele, mai ales în domeniul competitivității”, a spus acesta.

La finalul anului 2025, Europa avea instalate aproximativ 930 GW de capacități regenerabile, cu o creștere anuală de circa 10% în ultimii doi ani. Energia eoliană reprezenta 37,5% din producția regenerabilă europeană, solarul 28%, hidroenergia 26%, iar biomasa și alte surse aproximativ 8,5%.

În ceea ce privește România, Ion Lungu a subliniat că țara beneficiază de un mix energetic favorabil și de una dintre cele mai solide baze de energie regenerabilă din regiune.

„România are o bază istorică solidă, în special bazată pe hidro, și se află într-o tranziție rapidă prin creșterea spectaculoasă a capacităților instalate în solar și eolian, având unul dintre mixurile verzi din Uniunea Europeană”, a afirmat acesta.

Potrivit datelor prezentate, România dispune de aproximativ 3.500 MW instalați în eolian, 7.700 MW în solar – dintre care 4.000 MW în centrale și 3.700 MW la prosumatori – și aproximativ 6.000 MW în hidroenergie, ceea ce înseamnă o capacitate totală regenerabilă de circa 17 GW. În schimb, capacitățile de stocare rămân reduse, la aproximativ 850-900 MW.

• „Rețelele sunt punctul critic”

Ion Lungu consideră că principalul blocaj al tranziției energetice europene îl reprezintă infrastructura de transport și distribuție.

„Trebuie să realizăm că rețelele sunt punctul critic. Multe proiecte nu pot fi încă racordate, iar fără energie nu contează ce capacitate avem în producție și cât putem să producem. La nivel european, 72 TWh de producție regenerabilă nu au putut fi preluați în rețea în anul 2025, iar costurile cu congestiile au fost de 9 miliarde de euro”, a declarat președintele CNR-CME.

Acesta a avertizat că, în lipsa unor investiții accelerate, costurile generate de congestiile din rețele ar putea ajunge la 103 miliarde de euro până în 2040.

În opinia sa, modernizarea rețelelor trebuie să se bazeze pe trei piloni: investiții în infrastructura fizică, digitalizare și creșterea flexibilității sistemului.

„Mesajul-cheie este că rețeaua trebuie să se transforme dintr-un sistem pasiv, unidirecțional, într-unul flexibil, digital și bidirecțional. Avem nevoie de smart grid, de management în timp real și de platforme care să permită integrarea prosumatorilor, a stocării, a vehiculelor electrice și a noilor surse de producție”, a explicat Ion Lungu.

• Lipsa stocării și dependența de condițiile meteo, provocări majore

Potrivit lui Ion Lungu, creșterea ponderii energiei regenerabile aduce și noi vulnerabilități pentru sistemele energetice.

„Noile capacități, respectiv solar și eolian, sunt intermitente și depind în mare măsură de condițiile meteo. Din acest motiv, sistemul poate fi pus în anumite momente în situații de risc privind securitatea energetică, mai ales atunci când atât vântul, cât și soarele nu sunt la nivelurile așteptate”, a declarat acesta.

În acest context, dezvoltarea capacităților de stocare devine esențială pentru echilibrarea sistemului și pentru valorificarea producției regenerabile.

„Flexibilitatea și competitivitatea vor fi cuvintele-cheie”

Președintele CNR-CME consideră că următoarea etapă a tranziției energetice va fi definită de capacitatea sistemelor energetice de a deveni mai flexibile și mai competitive.

„Tranziția energetică a trecut de la faza «producem verde» și am intrat într-o fază în care trebuie să gestionăm un sistem complex, rezilient, flexibil și competitiv. Eu cred că în etapa următoare cuvintele-cheie vor fi flexibilitate și competitivitate”, a afirmat acesta.

El a subliniat că există două opțiuni: menținerea actualei arhitecturi energetice sau realizarea unor investiții anticipative care să pregătească sistemul pentru creșterea accelerată a producției și consumului de energie electrică.

„Flexibilitatea devine critică pe măsură ce resursele regenerabile cresc. Pentru aceasta trebuie să acordăm o atenție deosebită interconectivității, stocării și răspunsului la cerere”, a spus Ion Lungu.

„Știm ce avem de făcut. Problema este implementarea”

În concluzie, președintele CNR-CME a arătat că provocarea principală nu mai este identificarea soluțiilor, ci implementarea lor într-un ritm suficient de rapid pentru atingerea obiectivelor climatice și energetice.

„Tranziția energetică este un proces complex, care nu implică doar o accelerație într-o singură direcție. Este o combinație de cinci motoare principale: mai multă producție regenerabilă, rețele și stocare adecvate, electrificarea consumului, investiții masive și reforme administrative. Trebuie să spun cu tărie că știm ce avem de făcut. Problema este să facem și să implementăm cu viteza necesară pentru atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor”, a concluzionat Ion Lungu.