- “Comisia propune ca bugetul UE să devină un bancomat pentru prioritățile guvernelor“
- “Propunerea de buget este contrară intereselor României“
Comisia Europeană a prezentat un buget multianual pentru perioada 2028-2034 aproximativ la același nivel cu bugetul din cei șapte ani dinainte, în condițiile în care provocările s-au multiplicat, iar așteptările oamenilor sunt mai mari, a spus, azi, Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European pentru viitorul buget pe termen lung al blocului comunitar, într-o întâlnire cu jurnaliștii, la Bruxelles.
Potrivit acestuia, propunerea de buget, așa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, este contrară intereselor României.
Comisia Europeană a finalizat, în iulie 2025, propunerea pentru viitorul buget pe termen lung (Cadrul Financiar Multianual) al UE pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde euro.
Siegfried Mureșan a spus: “În ultimii doi-trei ani, Uniunea Europeană și-a asumat două noi categorii de priorități: în primul rând apărarea, siguranța cetățeanului, securitatea și, în al doilea rând, îmbunătățirea competitivității economiilor noastre. Aceste două obiective sunt legate, fiindcă, în domeniul apărării, va trebui să investim mai mult, mai repede decât ne așteptam și într-o perioadă mai lungă de timp. Pentru a avea aceste resurse, e clar că e nevoie de o economie puternică, de bugete publice consistente. Însă, economia e puternică și sectorul privat investește, doar dacă se simte sigur. Între securitate și competitivitate există o interdependență.
Este firesc ca noile obiective să fie priorități ale bugetului UE. În domeniul apărării, în actualul buget multianual, decis la finalul anului 2020, agreat înainte de începerea invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, erau14 miliarde de euro, pe 7 ani, pentru 27 de state membre. O sumă infimă, evident, insuficientă, în contextul noilor riscuri de securitate.
Dar, Uniunea Europeană are priorități tradiționale – Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Acestea au reprezentat cam două treimi din bugetul Uniunii Europene, în ultimele bugete multianuale, mereu peste 60%. Aceste priorități tradiționale și-au dovedit viabilitatea. Sprijinul acordat fermierilor garantează milioane de locuri de muncă în mediul rural, garantează securitatea alimentară, standarde înalte de producție a hranei, de calitate la produse agroalimentare și dezvoltare rurală. Coeziunea a devenit principala politică de investiții a Uniunii Europene. Are rolul de a reduce decalajele între regiuni. E evident că dacă construim o autostradă în România cu fonduri din politica de coeziune, beneficiari principali sunt cetățenii români și companiile din România, dar beneficiază și cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care călătoresc spre România. Beneficiază și investitorii din celelalte state membre ale Uniunii Europene și beneficiază și consumatori din alte țări membre ale Uniunii Europene, care își vor primi bunurile produse în România, autoturisme sau orice altceva, mai rapid, mai sigur, mai ieftin.
Avem nevoie, în buget, de o creștere a sumelor pentru noile priorități, dar nu pe seama vechilor priorități și nu printr-o reducere a finanțării pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Acestea și-au dovedit viabilitatea, sunt la fel de importante.”
Parlamentul European a adoptat, în luna mai, un raport prin care a transmis Comisiei Europene prioritățile PE.Pe 16 iulie, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget. Pe baza acestui proiect de buget, atât Parlamentul, cât și Consiliul trebuie să își adopte mandatele exacte, precise de negociere, după care urmează negocieri între Consiliu și Parlament, să ajungă la un acord, a explicat Mureșan.
Potrivit domniei sale, în perioada actuală, bugetul total al Uniunii Europene reprezintă 1,14% din venitul național brut al statelor membre: “Pentru următorii șapte ani, proiectul prezentat de Comisia Europeană reprezintă 1,15% din venitul național brut al statelor membre plus 0,11% – bani prevăzuți pentru rambursarea datoriilor făcute pentru Mecanismul european de redresare și reziliență, din care sunt finanțate PNRR-urile statelor membre. În total 1,26%. Dar, în termeni reali, pentru programe și proiecte, 1,15%, față de 1,14% în perioada de până acum, în condițiile în care, repet, provocările s-au multiplicat, așteptările oamenilor sunt mai mari.
Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să contribuie în domeniul securității, al apărării și Uniunea Europeană însăși își asumă obiective în acest domeniu. Ca atare, Comisia Europeană propune să facem mult mai multe lucruri, cu același buget, și asta nu se poate.
Comisia Europeană propune o reducere semnificativă, în termeni reali, a Politicii Agricole Comune. Asta contravine intereselor fermierilor, contravine și intereselor României.
În actuala perioadă de programare, pilonul întâi al Politicii Agricole Comune, din care sunt efectuate plățile către fermieri, subvențiile, a reprezentat 295 de miliarde de euro. În bugetul anual, toate sumele pe care vi le prezint sunt în valoarea banilor din anul 2018. Bugetul anual în vigoare pentru 2021-2027 a fost prezentat de Comisie în 2018. Și mereu, când ne referim la el, am făcut o evaluare a banilor la nivelul anului 2018. Pentru anii următori, sumele alocate au fost crescute, ajustate la rata inflației.
Pentru următorul exercițiu bugetar, Comisia Europeană a prevăzut pentru Pilonul I din agricultură 265 de miliarde de euro, în valoarea banilor anului 2025. Din 2018 până în 2025 am avut inflație semnificativă. Comisia Europeană a propus pentru Pilonul I o reducere semnificativă, atât în termeni nominali și, foarte grav, în termeni reali. Repet, 260 de miliarde în vara anului 2025 reprezintă mult mai puțin decât 295, în valoarea banilor din 2018. Pentru ca această reducere să nu fie vizibilă, Comisia Europeană a ascuns-o, printr-un șiretlic, a prezentat proiectul de buget, nu în valoarea banilor din anul 2025, ci în valoarea presupusă a banilor pe anii 2028-2034. Adică a adăugat presupusa inflație, inflația prognozată pe următorii ani la sumele respective, astfel încât Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget, nu la valoarea banilor din 2025, cum ar fi fost corect, cum s-a făcut mereu în trecut, ci la valoarea curentă a banilor, adică o șeptime în valoarea banilor din 2028, cu încă trei ani de inflație adăugați, o șeptime în valoarea banilor din anul 2029, și tot așa. Și adăugând această inflație au ajuns la o sumă presupusă în bani curenți ai acelor ani de exact 295 de miliarde la Pilonul I de la agricultură.
Deci, dacă ne uităm cinstit la valoarea banilor din 2025, e o reducere și în termeni absoluți, și în termeni reali.”
Comisia Europeană mai propune fuzionarea PAC și a Politicii de Coeziune – risc major pentru România, a mai subliniat eurodeputatul: “Prin Politica de Coeziune s-au construit autostrăzi, s-au reabilitat drumuri, s-au anvelopat blocuri, s-au modernizat școli, grădinițe. Comisia Europeană propune o nouă abordare. Propune să aloce fiecărui stat membru un buget și fiecare stat membru să decidă ce face cu acei bani, cu mențiunea că o sumă trebuie alocată pentru Pilonul III din agricultură. Comisia Europeană elimină complet Pilonul II din Politica Agricolă Comună, banii pentru dezvoltare rurală, investiții în lucrări care să susțină agricultura, în echipamente noi, moderne, în infrastructura rurală, în capacități de procesare și așa mai departe. Comisia Europeană, practic, spune ca statele membre vor decide dacă alocă banii pentru tractoare sau pentru autostrăzi. Poate suna bine pentru guvernele statelor membre, însă e o fragmentare completă a pieței unice europene. Și practic au loc două tipuri de competiție nesănătoasă. În primul rând, în fiecare stat membru al Uniunii Europene va fi competiție pe aceiași bani între diferite categorii de beneficiari, între fermieri și autorități locale, publice, pe proiecte de infrastructură din politica de coeziune. Și va fi o competiție între aceleași tipuri de beneficiari din țări diferite.
Comisia Europeană propune ca bugetul Uniunii Europene să devină un bancomat pentru prioritățile guvernelor statelor membre. Poate sună tentant pentru guverne, însă practic fiecare ajunge în competiție cu fiecare și nu vor mai fi politici europene coerente.
Noi, Parlamentul European, nu putem accepta asta, dorim politici coerente cu obiective la nivel european, în domeniul coeziunii, agriculturii, în domeniul cercetării, inovării.”
În plus, Comisia Europeană propune să reducă rolul Parlamentului European în gestionarea fondurile UE, iar Parlamentul European nu poate accepta acest lucru, mai susține Mureșan: “Parlamentul e autoritate bugetară. Nu se pot face cheltuieli fără control democratic, fără rolul Parlamentului. Practic, Comisia Europeană propune ca Parlamentul European să nu aibă niciun rol în aceste planuri naționale, care vor fi negociate de Comisie cu Guvernul fiecarui stat membru, lucru pe care Parlamentul nu ]l poate accepta. E un fel de PNRR-rizare a bugetului Uniunii Europene.”
Acesta a mai spus că UE mai are obligația de a rambursa datoria făcută pentru mecanismul european pentru redresare si rezilienta: “Această datorie se va cifra la 25 până la 30 de miliarde de euro. Suma va depinde de rata de dobândă pe piețele internaționale si cati bani vor absorbi în total statele membre din acest mecanism. Vom ști în aproximativ un an de zile, dar evaluarea Comisiei este că suma necesara este 25-30 de miliarde de euro pe an. Avem trei modalități de a plăti această sumă: 1. guvernele contribuie mai mult în bugetul Uniunii Europene. Nu le văd făcând acest lucru și nici nu există spațiu fiscal 2. Reducem banii pentru programe – coeziune, apărare, agricultură cu 25-30 de miliarde de euro pe an. Nu se poate. Ar fi aproape 10 la sută din bugetul Uniunii Europene sau 3.introducem acele surse proprii de venit ale Uniunii Europene. Asta ar face finanțarea Uniunii Europene mai transparenta, mai predictibila, mai europeana.”
Propunerea de buget, așa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, este contrară intereselor României, pentru ca propune slăbirea principalelor două politici de pe urma cărora România a beneficiat. Politica Agricola Comună și Politica de Coeziune, conform eurodeputatului.
| Știri BVB