România se poate afirma la export prin industria alimentară şi cea energetică, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, potrivit Agerpres.
“Nu putem vorbi de microcipuri. Cred în continuare că viitorul României va fi, mai ales în linia de export, către industria alimentară pe de-o parte şi megawatt-ul pe cealaltă parte. Cred că megawatt-ul va fi produsul românesc cu valoare adăugată semnificativă, pentru că, de bine de rău, avem o bază energetică. Aşa cum este ea, există, şi sunt perspective de îmbunătăţire”, a spus Mihai Daraban, la conferinţa ‘Nevoia restructurării şi reconstrucţiei economiei naţionale româneşti într-o lume în schimbare’ , organizată de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale.
El a menţionat că, potrivit datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc la inovare şi cercetare, iar în aceste condiţii nu putem gândi viitorul economiei pe baza exportului de produse IT, microcipuri şi semiconductori, ci va trebui “să venim cu picioarele pe pământ”.
Mihai Daraban a subliniat faptul că industria alimentară va trebui să reprezinte un pilon de bază al economiei româneşti pe viitor, dar aici problema o reprezintă fragmentarea terenurilor. Potrivit acestuia, 578.000 de fermieri deţin suprafeţe agricole cuprinse între 1 şi 5 hectare, iar 178.000 au terenuri cuprinse între 5 şi 30 de hectare.
“Spun aceste lucruri pentru că, uitându-ne la export, care fost cu 33,4 miliarde mai mic decât importul, în speţă 92,6 miliarde de euro anul trecut, primii 100 de exportatori din cei 26.980 de exportatori înregistraţi oficial de statul român la 31 decembrie, primii 100 realizează aproape 51% din total export. În primi 100 sunt trei firme româneşti. Primii 500 realizează 74% din total export. Aici de bine de rău găsiţi 72 de firme româneşti, din care 59 private. Primii 1.000 care realizează 83% din total export, aici găsiţi 209 firme româneşti, din care 136 private”, a afirmat Mihai Daraban.
Potrivit sursei citate, exportul României este realizat de capitalul străin care are activitate în România, în mare parte, şi trebuie să acceptăm acest lucru şi de aceea trebuie sa fim foarte atenţi când “blamăm capitalul străin”.
“Noi nu avem un produs românesc cu valoare adăugată mare. Am spus de nenumărate ori, am tot respectul faţă de magiunul de Topoloveni, dar să nu cumva să cădem în păcatul să credem că vânzând acest produs şi nişte vinuri reinventate după aderarea la Uniunea Europeană, vom echilibra balanţa comercială. Trebuie să fim realişti şi de fapt acesta a fost mesajul întotdeauna pe care l-am dat guvernanţilor: România are o economie extrem de polarizată”, a adăugat Daraban.
Preşedintele CCIR a vorbit în cadrul conferinţei şi despre importanţa dialogului dintre decidentul politic şi oamenii de afaceri.
“Sunt oarecum pesimist că mesajul nostru, mesajul oamenilor de afaceri, ceea ce se va discuta aici, va fi preluat de actualii decidenţi politici. Şi la nivelul CCIR, şi la nivelul ASPES, am constatat că oamenii de afaceri care conduc companii puternice nu sunt chemaţi la masa dialogului. De fiecare dată am susţinut faptul că lucrurile nu trebuie amestecate. Trebuie susţinut un dialog pe categorii de business, pentru că cerinţele întreprinderilor mari şi foarte mari sunt cu totul altele decât cele ale microîntreprinderilor. Statul nu trebuie să mimeze un astfel de dialog doar de dragul presei sau al unei poze de grup, iar datele economice pe care acelaşi stat le furnizează anual nu ar trebui să rămână neprocesate. Trebuie plecat de la realitatea din teren, iar datele pe care Sistemul Cameral le analizează în fiecare an nu arată deloc rău. Vă pot spune, astfel, că pentru anul 2023 au depus bilanţul financiar 917.881 de companii, cu 51 de companii mai mult decât în anul precedent. Există o creştere a cifrei de afaceri de peste 37 de miliarde de euro, de la 490 de miliarde de euro în 2022 la 527,89 miliarde de euro în 2023. Într-adevăr, profitul a stagnat undeva la 53,28 de miliarde de euro, acest lucru fiind cauzat mai mult de taxa pe dividende care, cu siguranţă, va influenţa şi în viitor acest indicator. În concluzie, mediul de business nu ar trebui provocat de decidentul politic, ci lăsat să-şi facă treaba, pentru că, aşa cum vedem, şi-o face foarte bine”, a punctate preşedintele CCIR, Mihai Daraban.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a participat marţi, la conferinţa “Nevoia restructurării şi reconstrucţiei economiei naţionale româneşti într-o lume în schimbare”, organizată de Banca Naţională a României (BNR) şi Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), potrivit unui comunicat al CCIR.
Conferinţa şi-a propus aducerea în discuţie a celor mai importante provocări din economia românească şi, în acelaşi timp, identificarea principalelor direcţii prin care se poate ajunge la un model economic românesc în cadrul Uniunii Europene.
| Știri BVB