“Programul SAFE trebuie să fie finalizat până în 2030. Vorbim de capabilităţi de producţie care ar trebui să fie disponibile începând cu anul acesta sau anul viitor cel mai târziu, astfel încât în trei ani să putem să primim aceste echipamente, care, sigur, sunt destul de complexe şi au o durată de timp mare. Deci, un principiu foarte important pe care trebuie să nu-l uităm este durata foarte scurtă. Am văzut că şi exerciţiul cu PNRR ne-a dus în situaţia în care nu toate proiectele le-am putut implementa sau nu le vom putea implementa. Sentimentul de urgenţă este obligatoriu şi nevoia de a grăbi lucrurile este obligatorie, astfel încât să avem aceste capabilităţi în 2030”, a declarat Jurca, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, trebuie să avem capabilităţi de producţie în România, care presupune locuri de muncă.
“Polonia este un exemplu la care ne uităm, dar trebuie să evaluăm foarte corect şi raţional situaţia în care ne aflăm. (…) E greu să facem recuperarea de azi pe mâine. În schimb, vă asigur că după 2030, România va fi mult mai capabilă, cu aceste condiţii de localizare, să poată să producă mai mult, cu tehnologii mai complexe şi importante. E greu de estimat astăzi numărul de locuri de muncă. Vorbim de locuri din muncă certe pe care le menţinem”, a adăugat el.
În opinia sa, este necesară integrarea industriei civile în industria de apărare.
“Vă dau un exemplu: dacă într-un oraş din România există o fabrică care face astăzi elemente din aluminiu turnate sau elemente făcute la CNC, e foarte bine ca aceste companii să intre în lanţul de aprovizionare şi a companiilor militare mari din Europa, pentru că în felul acesta nu se concentrează capabilitatea de producţie doar într-o anumită zonă, unde istoric există condiţii pentru a putea produce explozibil sau alte lucruri specifice. Şi, mai mult decât asta, industrii care astăzi poate au nevoie de un sprijin pot să se recalifice sau să recalibreze producţia astfel încât să fie furnizori, integrându-ne în lanţul valoric industrial de apărare european şi nu doar european. Este un obiectiv pe care l-am propus la începutul acestui demers”, a explicat reprezentantul Guvernului.
El a subliniat necesitatea ca firmele publice din domeniul apărării să investească în tehnologie, să fie mai dinamice, pentru a putea face faţă concurenţei din partea pieţei private.
“Romarm a fost în mai multe întâlniri. Industria naţională, reprezentată de structura asociativă, a fost chiar la o întâlnire făcută la Guvern, pe care am şi făcut-o publică, pe mai multe tipuri de capabilităţi. Fără doar şi poate a fost implicată. Acum, ceea ce trebuie înţeles este că şi companiile publice intră într-o competiţie pe o piaţă privată. Dacă eşti capabil şi dacă ai capabilităţi să livrezi un produs de calitate într-un timp scurt, orice contractor important din Europa, din Israel sau din SUA te va lua ca furnizor, iar noi nu putem să împingem tot timpul o companie care poate nu reuşeşte să livreze acest lucru. Deci, este necesar ca aceste companii să investească în tehnologie şi să fie mai dinamice. Dar Romarm a fost şi va fi implicată – şi o să vedeţi la pachetul pe care îl vom avea împreună cu Ministerul de Externe -, direct implicată în acest program. (…) Doar să faci o linie de producţie îţi trebuie doi ani şi noi mai avem încă trei ani să producem tot echipamentul într-o cantitate destul de mare. Sunt nişte limitări pe care trebuie să le înţelegem pentru a vedea corect această propunere”, a precizat Jurca, răspunzând întrebărilor mai multor parlamentari ai comisiei.
Comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, marţi, un raport favorabil, cu majoritate de voturi, solicitării Ministerului Apărării Naţionale (MApN) privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor pentru 15 proiecte propuse la finanţare prin Instrumentul “Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE).
| Știri BVB