-
“Când avioanele NATO au doborât trei drone rusești deasupra Poloniei luna trecută au folosit rachete de milioane de dolari pentru a doborî dronele rusești Gerbera, care costă aproximativ 10.000 de dolari fiecare”.
Ideea Comisiei Europene privind zidul de drone începe să dea semne de fisurare înainte de a intercepta primul intrus rus, scrie Politico într-o analiză.
Jurnalişii Politico spun: “În contextul în care drone rusești au traversat spațiul aerian al Poloniei și României, iar drone neidentificate (dar suspectate a fi rusești) au fost urmărite deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, propune un nou scut strălucitor format din radare și interceptori pentru a ajuta la apărarea flancului estic al blocului. Ea l-a numit „zid de drone” în discursul său despre starea Uniunii de luna trecută.
Atât numele, cât și conceptul sunt criticate.
Pentru țările baltice și Polonia, pare a fi un răspuns sensibil la o situație de urgență tot mai gravă. Însă țările mai îndepărtate de Rusia pun la îndoială această idee, îngrijorându-se cu privire la fezabilitatea și costul acesteia, la modul în care se încadrează în planurile militare ale UE și NATO și la faptul că ar putea fi o încercare a Bruxelles-ului de a prelua controlul asupra politicii de apărare națională.
„Dronele și anti-dronele sunt prioritare”, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron reporterilor. „Dar trebuie să fim clari: nu există un zid perfect pentru Europa, vorbim despre o frontieră de 3.000 de kilometri, credeți că este total fezabil? Răspunsul este „nu”.
Comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, fost prim-ministru lituanian, a sărit în apărarea sa. El a spus că planul inițial de combatere a dronelor care acoperă Polonia și țările baltice ar costa aproximativ 1 miliard de euro, iar punerea în funcțiune a capacităților de detectare ar putea fi realizată în mai puțin de un an.
Cu toate acestea, el a recunoscut că denumirea de „zid” ar putea da o idee greșită.
„Nu ar fi o nouă Linie Maginot”, a spus el, referindu-se la fortificațiile defensive franceze pe care Germania le-a ocolit cu succes în al Doilea Război Mondial.
Există, de asemenea, îngrijorări că Comisia ar putea face promisiuni exagerate.
„Sper că nimeni nu vede zidul anti-drone ca o soluție ușoară la problemele noastre de apărare”, a spus Hannah Neumann, europarlamentar german din partea Verzilor și membru al Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European. „Un zid împotriva dronelor nu ne va proteja de atacurile cibernetice și nici nu va ajuta la apărarea aeriană, la producția de muniție sau la problemele mai profunde legate de structurile decizionale și regulile de angajare.”
Fonduri UE pentru combaterea dronelor
Divergențele sunt deosebit de problematice, deoarece Bruxelles, împreună cu statele din prima linie, doresc să utilizeze fonduri UE pentru a finanța zidul împotriva dronelor; pentru ca acest lucru să se întâmple, toate capitalele UE trebuie să fie de acord.
Reticența țărilor din sud – Giorgia Meloni din Italia și Kyriakos Mitsotakis din Grecia au declarat amândoi în cadrul reuniunii liderilor UE de la Copenhaga din această săptămână că de proiectele europene de apărare ar trebui să beneficieze întregul bloc, nu doar flancul său estic – a determinat apeluri la „solidaritate” din partea țărilor expuse.
„Am dat dovadă de solidaritate în ultimele două decenii, de exemplu, în ceea ce privește Covid, economia, migrația. Acum este momentul să dăm dovadă de solidaritate în materie de securitate”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo pentru POLITICO.
Această neînțelegere a fost evidentă la Copenhaga, atât în public, cât și în spatele ușilor închise. În sala de ședințe, cancelarul german Friedrich Merz a criticat planul în termeni pe care un diplomat familiarizat cu discuțiile i-a descris ca fiind „foarte duri”.
Apărarea împotriva Rusiei
În ciuda discuțiilor privind dimensiunea – precum și denumirea – zidului de drone, nu există prea multe dezbateri cu privire la faptul că Europa trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de a respinge dronele rusești. Blocul nu dispune de tehnologia de detectare necesară pentru a identifica cu ușurință UAV-urile, iar când avioanele NATO au doborât trei drone rusești deasupra Poloniei luna trecută au folosit rachete de milioane de dolari pentru a doborî dronele rusești Gerbera, care costă aproximativ 10.000 de dolari fiecare.
Deși au existat obiecții la Copenhaga, în cele din urmă liderii UE au acceptat propunerile Comisiei în materie de apărare, inclusiv zidul anti-drone, ceea ce înseamnă că se preconizează că acesta va fi realizat într-o formă sau alta. Cu toate acestea, detaliile privind calendarul, costurile și capacitățile trebuie încă precizate.
De asemenea, denumirea este susceptibilă de a se schimba.
Miercuri, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a vorbit despre o „rețea europeană de măsuri anti-drone”. Când a fost întrebată de un jurnalist de ce nu a folosit termenul „zid anti-drone”, ea a răspuns: „Nu mă interesează numele, atâta timp cât funcționează”.
Intensificarea eforturilor anti-drone are sens într-un moment în care Rusia testează apărarea NATO. Cu toate acestea, măsurile nu sunt o panaceu, mai ales dacă confruntarea cu Moscova se apropie de un război total.
„Un zid anti-drone poate funcționa la nivel regional – în țările baltice se poate construi o apărare statică”, a declarat Christian Mölling, analist în domeniul apărării și director de program la Fundația Bertelsmann.
„Dar dronele sunt doar degetele; dacă vrei să câștigi, trebuie să țintești capul: comanda, logistica și capacitatea de producție.”
Statele din prima linie nu îşi fac iluzii că un zid anti-drone va fi suficient pentru a preveni un atac rus. Dar ele susțin că trebuie făcut ceva pentru a descuraja Moscova.
„Desigur, suntem realiști… nu ne așteptăm, de exemplu, ca un zid de drone la granița noastră să elimine 100% orice amenințare”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk. „Dacă cineva caută garanții de securitate 100%, nu va găsi nimic. Noi, ca NATO, ca Europa, trebuie să căutăm metode care să ne maximizeze securitatea.””
| Știri BVB