Autor: Andrei Rădulescu
Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat în această săptămână ediția de toamnă a raportului de monitorizare din sfera finanțelor publice (“Fiscal Monitor”), cu titlul “Spending Smarter: How Efficient and Well-Allocated Public Spending Can Boost Economic Growth”.
În cadrul raportului experții FMI atrag atenția cu privire la provocările cu care se confruntă finanțele publice în perioada post-pandemie, inclusiv ritmul lent de creștere economică, majorarea cheltuielilor de apărare, nivelul ridicat al costurilor de finanțare și fenomenul de îmbătrânire a populației.
Pe de o parte, deteriorarea ritmului anual de creștere a activității economice în ciclul economic post-pandemie comparativ cu dinamica înregistrată în ciclul anterior (post-criză) este determinată, în principal, de provocările la adresa productivității multifactoriale, productivitatea muncii decelerând în peste 70% din țările lumii, potrivit estimărilor elaborate de specialiștii instituției internaționale cu sediul la Washington.
Pe de altă parte, intensificarea presiunilor din sfera cheltuielilor publice, inclusiv ca urmare a intensificării tensiunilor geopolitice, a contribuit la consolidarea tendinței de creștere a raportului datorie publică/PIB pe plan mondial.
Prognozele actualizate ale FMI indică majorarea acestui indicator spre un nivel de peste 100% până la finalul acestui deceniu (în 2029), nivelul maxim din 1948. Totodată, instituția atrage atenția cu privire la faptul că ponderea în PIB-ul mondial a țărilor cu un nivel al datoriei publice în PIB superior pragului de 100% va continua să crească în a doua jumătate a deceniului actual. Astfel, Canada, China, Franța, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA sunt țările din cadrul G-20 în care raportul datorie publică/PIB se va situa peste pragul de 100% în a doua jumătate a deceniului.
Această evoluție este determinată, în principal, de tendința de creștere a ponderii cheltuielilor guvernamentale în PIB, aspect evidențiat în graficul de mai sus.
Tendința de creștere a ponderii cheltuielilor publice în PIB din ultimii ani a fost determinată de o serie de factori structurali, printre care se menționează: decalajul de eficiență (între rezultatele efective ale cheltuielilor publice și cele mai bune rezultate posibile cu aceleași resurse) (acest decalaj fiind estimat la peste 30%), rigiditatea structurilor bugetare, stagnarea ponderii cheltuielilor cu educație și reducerea ponderii investițiilor publice în totalul cheltuielilor bugetare și distorsiunile determinate de nivelul ridicat al salariilor în sectorul public.
În acest context, experții instituției financiare internaționale cu sediul la Washington recomandă implementarea de măsuri de consolidare fiscal-bugetară, cu accent pe prioritizarea cheltuielilor publice (cu alocare inteligentă spre dezvoltarea infrastructurii, capitalului uman și a cercetării) și ameliorarea eficienței alocărilor din fonduri publice.
Potrivit estimărilor experților FMI creșterea investițiilor în infrastructură cu 1% din PIB, coroborată cu reducerea în egală măsură a altor cheltuieli publice (spre exemplu, cele administrative) poate determina ameliorarea ritmului de creștere a activității economice pe termen lung cu 1,5% în țările dezvoltate și cu 3,5% în statele emergente și în dezvoltare.
Totodată, majorarea alocărilor pentru educație cu 1% din PIB, coroborată cu reducerea în egală măsură a altor cheltuieli poate contribui la majorarea ritmului de creștere pe termen lung cu 3% în țările dezvoltate și cu 6% în statele emergente și în dezvoltare, conform estimărilor econometrice ale FMI.
În plus, ameliorarea eficienței cheltuielilor publice prin reducerea decalajului de eficiență poate determina majorarea PIB-ului cu încă 1,5% în țările dezvoltate și cu un ritm estimat în intervalul (2,5% – 7,5%) în statele emergente și în dezvoltare pe termen lung, potrivit FMI.
Printre măsurile recomandate de experții FMI se menționează: reforme instituționale (contracararea corupției, creșterea transparenței și responsabilității în alocarea resurselor publice), reforma sistemelor de pensii și de sănătate pentru a asigura sustenabilitatea acestora, intensificarea încorporării progresului tehnologic, externalizarea unor activități către sectorul privat, și o mai bună țintire a programelor de asistență socială.
| Știri BVB