de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a crescut în septembrie 2025 până la 7,29% de la 7,17% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre și s-a depărtat de ocupanta locului secund, Ungaria, pentru care acest indicator a scăzut de la 7,03% la 6,96%.
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a mărit ușor, atât în Polonia (de la 5,40% la 5,47%), cât și în Cehia (de la 4,35% la 4,42%, a șasea lună consecutivă de creștere). Aflată pe traiectoria de trecere la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria a păstrat în ultimele 18 luni valoarea de 3,93%.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,36%, reducere marginală față de luna precedentă) și Suedia (2,56%, de la 2,43% anterior), urmate de Germania (2,69%, după 2,67% în luna august). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Țările de Jos, Croația (cu câte 2,88%, cea din urmă în scădere de la 3,05% în iulie), Luxemburg (2,93%), Cipru și Irlanda (ambele cu 2,95%) s-au situat sub pragul de 3%, depășit ușor de Austria (3,02%), Finlanda (3,09%) și Portugalia (3,13%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut, la nivel european, dobânda pe termen lunga crescut pentru Italia (ajunsă la 3,56%, de la 3,54% în luna precedentă) și, mai ales, în cazul Franței (3,51%, după 3,42% anterior). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a ajuns pe locul zece și a înregistrat un nivel de 3,39%, după minimul de 3,05% consemnat la finele anului trecut.
Una peste alta, deși valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională, România s-a îndepărtat de Ungaria în tentativa de revenire (măcar) pe a doua poziție din UE. Distanțele de recuperat față de celelalte țări central-europene cu regim valutar similar s-au păstrat, în timp ce datoria publică a urcat la 57,8% din PIB în mai 2025.
Costul de împrumut al României în iulie 2025 a fost cu 5% peste cel al Ungariei, în creștere de la 2% pe luna anterioară. Ecartul a fost aproximativ 33% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și de 65% în raport cu Cehia (la fel ca în luna august, în ambele cazuri).
Infografic Dobânda pe termen lung pentru România
Datele din 22 octombrie 2025 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,20%, pe un trend de ajustare după un vârf de 7,75% atins în 11 septembrie (tradingeconomics.com), spre un nivel similar celui din august, când acest indicator se stabilizase la valori ceva mai mari decât cele de la începutul anului.
| Știri BVB