Autor: Dan Pălăngean
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în luna septembrie 2025 de 3.161 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Reamintim că indexarea de început de an nu s-a mai făcut, urmare a necesității de ajustare a deficitului bugetar și a creșterii datoriei publice.
Suma medie încasată de pensionari a fost cu circa 1% mai mare în termeni nominali decât în urmă cu 12 luni. Urmare a efectului de bază puternic defavorabil, rezultat din indexarea majoră din perioada electorală, puterea ei de cumpărare (pensia reală) a trecut brusc de la +12% în august 2025 față de august 2024 la -8% în septembrie 2025 față de septembrie 2024, în contextul creșterii semnificative a inflației (9,88%).
Suma amintită mai sus privește circa 3,65 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă cam patru cincimi dintre cei care au primit lunar pensii.
Celelalte persoane sunt asimilate calității de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare, iar sumele încasate de acestea diferă ușor, la fel și ritmurile anuale de creștere pe categorii de beneficiari. Astfel, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.816 lei lunar și la un avans de +0,86% nominal (-8,21% real).
Conform datelor CNPP, urmașii (cei care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei) au reprezentat 9,5% din numărul total, cei încadrați în clase de invaliditate 8,8% iar cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată) au avut o pondere de 1,7%.
Doar 0,06% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de drepturile de asigurări sociale fără penalizări iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,007%) și includerea excepțională la ajutor social (0,002%) sunt neglijabile numeric.
Pensiile anticipate (-3,53%) și cele anticipate parțiale (-2,04%) au scăzut chiar în termeni nominali (de unde și valorile de -12,2%, respectiv -10,85% în termeni reali). Puterea de cumpărare a scăzut cel mai puțin în cazul urmașilor (-6,15% față de -8,21% per total). Diminuarea nominală de -1,47% a determinat trecerea pragului de -10% în cazul persoanelor cu dizabilități.
Sumele plătite de stat în cazul ajutorului social au rămas neschimbate la valoarea de 540 lei (de unde și scăderea de aproape -9% în termeni reali. Pensionarii I.O.V.R. au primit în plus o sumă nominală modestă (+2,88%) care nu le-a permis depășirea inflației anuale și au pierdut din puterea de cumpărare (-6,37%).
Calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 56% din numărul de beneficiari sau 2,05 milioane persoane) a fost în luna septembrie 2025 de 2.604 lei, adică două treimi din suma medie încasată de bărbați (3.869 lei, media pentru 1,61 milioane persoane sau 44% dintre beneficiari).
Anterior recalculării pe noile principii de contributivitate, proporția menționată era de trei sferturi, ceea ce semnifică o adâncire a disparității de gen a veniturilor la vârsta a treia. Aceasta va complica luarea unor decizii, deoarece proporția din salariul mediu net pe economie la bărbați este semnificativ mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate.
În profil teritorial, cele mai mari pensii s-au consemnat în municipiul București (3.564 lei cu o diferență notabilă între sectorul 5, 3.075 lei, și sectorul 1, 4.099 lei), urmat de județele Hunedoara (3.505 lei), Brașov (3.325 lei), Gorj (3.250 lei), Galați (3.024 lei), Constanța (3.021 lei), Prahova (3.019 lei) și Argeș (3.002 lei).
Ierarhia a suferit reașezări față de perioada de dinaintea recalculării, ca urmare a punctelor de stabilitate ce au favorizat zonele industrializate din perioada socialistă. La polul opus figurează, în septembrie 2025, Vrancea (2.266 lei), Giurgiu (2.278 lei) și Vaslui (2.282 lei), același trio ca și înainte de recalculare.
Din datele oferite de CNPP, rezultă o sumă lunară cheltuită de stat pentru plata tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de 12,87 miliarde lei sau 0,67% din PIB-ul estimat pe 2025 (ceea ce ar conduce la 8,1% din cele 1.902 miliarde lei). Suma în cauză este cu doar 55 milioane lei (0,4%) mai mare decât în septembrie 2024.