Preşedintele american Donald Trump a sperat într-o reîntâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în recentul său turneu în Asia, dar analiştii cred că numărul unu nord-coreean, care şi-a consolidat relaţiile cu Moscova şi Beijing, nu avea motive să îşi dorească să se pozeze cu preşedintele SUA sub privirea presei internaţionale, scrie vineri AFP într-o analiză, potrivit Agerpres.
Preşedintele SUA a lansat mai multe apeluri către Kim Jong Un în timpul călătoriei sale în Asia, spunând că este “100%” deschis ideii de a-l întâlni, ajungând chiar să contrazică decenii de politică americană prin recunoaşterea faptului că regimul de la Phenian este “oarecum o putere nucleară”.
Kim Jong Un nu a răspuns invitaţiei, preferând în schimb să efectueze lansări de rachete şi să îl trimită pe şeful diplomaţiei nord-coreene în Rusia şi Belarus, două ţări cu care şi-a consolidat legăturile în ultimii ani.
“Realitatea crudă este că Kim Jong Un nu obţinea niciun avantaj prin participarea” la o astfel de întâlnire, consideră Seong Hyon Lee de la Universitatea Harvard, adăugând că “a fost o greşeală fundamentală de calcul din partea Washingtonului să creadă că va veni”.
Mai degrabă, deschiderea exprimată de preşedintele Donald Trump constituie o “victorie” pentru liderul nord-coreean, făcând posibilă creşterea în forţă a gradului de credibilitate a programului său nuclear, crede Lee.
Cei doi lideri s-au întâlnit pentru ultima dată în 2019 la Panmunjom, la graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord, după o invitaţie lansată de preşedintele american pe Twitter. Un impuls care a fost însă întrerupt din cauza dezacordurilor cu privire la problemele sensibile ale denuclearizării şi relaxării sancţiunilor impuse Phenianului.
De atunci, Coreea de Nord s-a declarat putere nucleară “ireversibilă” şi şi-a întărit legăturile cu Rusia până în punctul în care a pus la dispoziţie trupe pentru a sprijini efortul de război al Moscovei împotriva Ucrainei.
Kim Jong Un se află astăzi într-o “poziţie destul de confortabilă”, a declarat pentru AFP Soo Kim, fost analist CIA, apreciind că “sprijinul Rusiei este probabil unul dintre cei mai decisivi factori în întărirea şi consolidarea poziţiei strategice a Coreei de Nord”.
Revenit din Coreea de Sud după o întâlnire cu omologul său chinez, Xi Jinping, Trump a spus că a fost prea “ocupat” pentru a se putea întâlni cu Kim Jong Un, fără a închide însă uşa unei întâlniri în viitor.
Potrivit lui Vladimir Tihonov, profesor de studii coreene la Universitatea din Oslo, eşecul întâlnirii din 2019 de la Hanoi dintre cei doi lideri, care nu au reuşit să ajungă la o înţelegere, a lăsat un gust amar la Phenian, care acum nu doreşte să acţioneze în mod precipitat, explică el pentru AFP.
Dimpotrivă, consideră Tihonov, regimul de la Phenian aşteaptă fără îndoială propuneri mai specifice din partea preşedintelui Donald Trump, precum o recunoaştere diplomatică oficială şi o relaxarea a sancţiunilor fără denuclearizare.
În contextul în care Kim Jong Un a reuşit să stabilească relaţii mai strânse cu Rusia nu are motive să obţină aprobarea Washingtonului, spun analiştii.
În această săptămână, ministrul de externe nord-coreean, Choe Son Hui, a fost primit de preşedintele rus Vladimir Putin, cu care a convenit să consolideze relaţiile bilaterale.
Potrivit experţilor, Coreea de Nord primeşte asistenţă financiară semnificativă, tehnologie militară, precum şi asistenţă alimentară şi energetică din partea Moscovei, un sprijin extrem de binevenit pentru Phenian în contextul sancţiunile internaţionale impuse pentru programele sale nucleare şi de rachete.
În paralel, comerţul cu China a atins, luna trecută, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, potrivit experţilor, contribuind la scoaterea Phenianului din izolarea economică.
În septembrie, Kim Jong Un a stat alături, la Beijing, de preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin, liderii celor două mari puteri cu care Coreea de Nord împarte frontiera, în timpul unei mari parade militare, ceea ce a reprezentat o demonstraţie a noului său statut pe scena internaţională.
Prin urmare, Kim Jong Un “nu are niciun motiv să schimbe acest nou statut superior pentru o şedinţă foto” cu Donald Trump, apreciază Seong Hyon Lee. Liderul nord-coreean are acum o “poziţie de forţă” şi “consideră rivalitatea sino-americană drept o garanţie pe termen lung”, a conchis cercetătorul de la Harvard.