Parlamentul de la Sofia a aprobat amendamentul vinerea trecută într-o procedură accelerată şi fără dezbatere, motivând că această măsură este necesară pentru a garanta funcţionarea singurei rafinării bulgare.
De partea sa, preşedintele Radev, un general în rezervă etichetat drept pro-rus de adversarii săi, şi-a motivat vetoul cu argumentul că respectivul amendament “subminează ordinea juridică a ţării, contravine normelor europene fundamentale şi implică un risc ridicat pentru finanţele publice”.
Amendamentul permite numirea unor administratori pentru un număr nedefinit de companii, inclusiv pentru cele care nu gestionează infrastructuri critice, fapt care în practică echivalează cu “o naţionalizare indirectă” şi deschide uşa “către arbitrariu şi abuzuri”, mai motivează preşedintele.
El a menţionat de asemenea că măsurile propuse încalcă principii constituţionale precum inviolabilitatea proprietăţii private, libera iniţiativă economică şi protejarea investiţiilor naţionale şi străine.
În pofida acestui veto, o majoritate parlamentară ar putea vota din nou acelaşi amendament într-o a doua lectură, situaţie care l-ar obliga apoi pe preşedinte să-l promulge.
Ministrul bulgar al Energiei, Jecho Stankov, a confirmat miercuri mai devreme că Bulgaria, urmând exemplul Germaniei şi Ungariei, a solicitat o excepţie din partea SUA privind aplicarea sancţiunilor americane impuse companiei petroliere ruse Lukoil.
Obiectivul acestei solicitări, a mai spus ministrul citat, este “obţinerea unei scutiri care să garanteze stabilitatea şi continuitatea producţiei pe teritoriul naţional, să asigure acoperirea nevoilor şi, în consecinţă, menţinerea nivelului preţurilor la combustibili”. Dar el nu a precizat perioada pentru care a fost cerută excepţia.
Potrivit ministrului menţionat cererea a fost înaintată Washingtonului la sfârşitul lunii octombrie, la câteva zile după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat sancţiuni împotriva Lukoil şi Rosneft, două dintre principalele companii petroliere ruseşti, sancţiuni aplicabile începând din data de 21 noiembrie.
Trump speră că prin aceste sancţiuni, şi mai ales prin sancţiunile secundare cu care ameninţă companiile şi statele terţe care ar continua să facă afaceri cu cele două companii ruseşti, vor fi diminuate veniturile energetice ale Rusiei, pentru a-i fi diminuate implicit veniturile pentru finanţarea armatei şi a accepta prin urmare încetarea războiului din Ucraina în termenii doriţi de aceasta şi de susţinătorii săi occidentali.
| Știri BVB