Uniunea Europeană încearcă să răspundă presiunii tot mai mari asupra competitivității industriei europene printr-un nou mecanism de ajutor de stat destinat reducerii costurilor energiei electrice pentru marile companii consumatoare de energie. Instrumentul-cheie este Secțiunea 4.5 din noul cadru european CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework), adoptat în 2025.
Președintele Alro, Marian Năstase, a declarat astăzi că Bruxelles-ul a trecut de la perioada în care finanța direct industriile europene la o etapă în care oferă doar cadrul legal pentru intervenții naționale.
„Comisia Europeană a avut două faze – una în care avea bani și una în care nu mai are bani. Acum creează scheme și cadre de ajutor de stat, dar lasă finanțarea la nivelul statelor membre”, a declarat Marian Năstase.
Potrivit acestuia, doar statele cu resurse bugetare importante au reușit până acum să implementeze astfel de mecanisme. „Statele cu bani au dat ajutoare, cele fără bani doar s-au uitat. Dacă statul n-are bani, n-are”, spune acesta.
-
Fondul de Modernizare, posibilă sursă de finanțare pentru România
În cazul României, una dintre variantele analizate este utilizarea Fondului de Modernizare drept sursă de finanțare pentru o eventuală schemă de sprijin.
„Noi am propus ca Fondul de Modernizare să fie folosit pentru o astfel de finanțare. Am contribuit cu aproximativ 200 de milioane de certificate din totalul de 600 de milioane”, a explicat Marian Năstase.
Acesta consideră că schimbarea de abordare a Bruxelles-ului are și o motivație socială și politică, nu doar economică.
„Europa a ajuns la concluzia că tranziția verde trebuie însoțită de măsuri concrete pentru menținerea competitivității industriale. Altfel, apar șomaj, tensiuni sociale și radicalizare politică”, avertizează acesta.
-
Comisia Europeană nu mai finanțează direct schemele de sprijin, ci oferă statelor membre cadrul legal pentru a interveni fără a încălca regulile privind ajutorul de stat
Noul cadru înlocuiește Temporary Crisis and Transition Framework (TCTF) și marchează o schimbare importantă de abordare la Bruxelles: Comisia Europeană nu mai finanțează direct schemele de sprijin, ci oferă statelor membre cadrul legal pentru a interveni fără a încălca regulile privind ajutorul de stat.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, mecanismul ar putea reduce cu până la 25% costurile totale ale energiei electrice pentru industriile electro-intensive.
-
Sprijin pentru industriile cu consum mare de energie
Secțiunea 4.5 din CISAF permite statelor membre să acorde reduceri temporare ale costurilor cu energia electrică pentru companiile active în sectoare expuse riscului de relocare în afara Uniunii Europene.
Scopul măsurii este: prevenirea relocării producției industriale; protejarea competitivității industriei europene; menținerea locurilor de muncă și a lanțurilor industriale strategice; susținerea electrificării și decarbonizării industriei.
Comisia Europeană argumentează că prețurile energiei pentru industrie în UE sunt în prezent de două până la trei ori mai mari decât în SUA sau China, ceea ce generează un risc real de pierdere a investițiilor și a producției industriale.
Raportul Draghi privind competitivitatea europeană identifică explicit necesitatea unui mecanism european de „electricity price relief” pentru marile industrii consumatoare de energie.
-
Formula „4 x 50”
Mecanismul CISAF funcționează pe baza formulei „4 x 50”, descrisă de Comisia Europeană astfel: prag minim de preț de 50 euro/MWh; reducere de 50% a prețului mediu anual de pe piața angro; aplicarea sprijinului pentru 50% din consumul anual eligibil; reinvestirea a minimum 50% din ajutor în măsuri de decarbonizare și eficiență energetică.
Sprijinul nu reprezintă o subvenție permanentă pentru costurile operaționale, ci un mecanism tranzitoriu condiționat de investiții în electrificare, flexibilitate energetică și reducerea emisiilor.
Ajutoarele pot fi acordate pentru o perioadă de maximum trei ani, iar plățile nu pot depăși data de 31 decembrie 2030.
-
METSAF: Bruxelles-ul relaxează condițiile în contextul tensiunilor geopolitice
Ulterior adoptării CISAF, Comisia Europeană a concluzionat că instrumentele existente nu sunt suficiente pentru a răspunde unor eventuale noi șocuri energetice generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
În acest context, Executivul european a publicat METSAF – cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu – care modifică temporar prevederile CISAF.
METSAF permite: creșterea intensității ajutorului până la o reducere de 70% a prețului mediu anual de pe piața angro; majorarea plafonului de cumul al ajutoarelor de stat; aplicarea derogărilor până la 31 decembrie 2026.
* Germania, Bulgaria, Slovenia și Spania au aprobat deja scheme de sprijin
Germania, Bulgaria și Slovenia au obținut deja aprobarea Comisiei Europene pentru implementarea unor scheme de sprijin bazate pe Secțiunea 4.5 din CISAF. Spania s-a alăturat recent acestui grup. Germania a notificat schema către Comisie la doar patru zile după publicarea cadrului european, semnalând importanța strategică acordată competitivității industriei.
În România, discuțiile sunt concentrate asupra identificării surselor de finanțare pentru o eventuală schemă similară.
| Știri BVB