România are competențe, resurse și infrastructură de 60.000 km de rețea de distribuție și 15.000 km de transport – capabile să preia biometan și hidrogen, dacă decidem să investim în direcția asta, a declarat Cristina PĂUN, Directorul Adjunct al Federației ACUE, la Forumul Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence.
România vizează statutul de lider regional în producția de gaze naturale și, simultan, integrarea surselor verzi pentru a se alinia tranziției europene. Însă discrepanța dintre obiective și finanțare constituie un risc sistemic.
Cristina Păun, director adjunct al Federației ACUE, a subliniat că blocajele majore nu mai țin de tehnologie, ci de cadrul legislativ și resursele financiare:
„Nu putem discuta despre cel mai mare producător de gaze naturale din UE sau despre un hub regional fără a include gazele regenerabile în ecuație. România are competențe, resurse și infrastructură de 60.000 km de rețea de distribuție și 15.000 km de transport – capabile să preia biometan și hidrogen, dacă decidem să investim în direcția asta. Proiectele pilot au demonstrat că rețelele pot susține mixuri de hidrogen de până la 20% și pot prelua biometan fără costuri majore”.
Studiile europene estimează că România ar putea produce anual 2 miliarde m³ de biometan până în 2030 și până la 8 miliarde m³ în 2050. Strategia pentru hidrogen prevede instalarea a aprox. 2.000 MW capacitate de electroliză, susținută de 4.000 MW energie regenerabilă.
Implementarea se lovește însă de două obstacole majore: lipsa unui cadru legislativ complet și finanțarea insuficientă. Un pas înainte pe zona de reglementare este proiectul de OUG pentru biometan, care definește responsabilități clare și un model economic sustenabil, în linie cu modelele europene şi adaptat cadrului de reglementare existent. Sperăm să fie adoptat până la finalul acestui an. Fondurile inițiale pentru reconversia rețelelor – 300 milioane euro – au fost redirecționate către alte sectoare economice, iar linia din Fondul pentru Modernizare întârzie să fie operațională. Fără aceste resurse, proiectele pilot rămân dificil de extins, iar investițiile private ezită să intre pe teren nesigur.
„Industria testează deja soluțiile, dar pentru a trece de faza de demonstrație la implementare pe scară largă avem nevoie urgentă de un cadru de reglementare stabil și de surse de finanțare accesibile”, a concluzionat directorul adjunct ACUE.
O infrastructură adaptată hidrogenului și biometanului nu este doar un cost. Este o investiție în competitivitatea și securitatea României.