El a făcut aceste precizări în contextul în care vineri, 28 noiembrie, România a trimis o scrisoare Comisiei Europene, respectând astfel data limită, pentru a arăta dovezile îndeplinirii jaloanelor suspendate din luna martie.
Totodată, Pîslaru a fost vineri la Bruxelles, unde a discutat cu directorul general al SG REFORM, Celine Gauer.
“Ce urmează după depunerea scrisorii de către România este o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României. Va avea un punct de vedere cu privire la acestea şi ne va trimite – asta este ceea ce am discutat – o scrisoare de observaţii prin care îşi prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane”, a spus Pîslaru într-o conferinţă de presă susţinută, marţi, la Palatul Victoria.
El a menţionat că, în urma acelei scrisori de observaţii, România va avea din nou la dispoziţie un termen de circa două luni pentru a putea justifica dacă există diferenţe de opinie faţă de abordarea Comisiei Europene. Pîslaru şi-a exprimat speranţa ca în acest interval România să realizeze reformele prevăzute, cel puţin pe subiectul legat de legea privind pensiile speciale.
“Ne aşteptăm însă în primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluţie cu privire la această cerere de plată”, a mai precizat el.
Pîslaru a menţionat că suspendarea a survenit ca urmare a faptului că timp de “mai bine de doi ani” Guvernul nu a reuşit să îndeplinească ţintele şi jaloane din PNRR. Prin urmare, Executivul actual a trebuit “să repare” această situaţie, a explicat ministrul.
“Suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. Atenţie! Veţi vedea o diferenţă faţă de suma iniţială. Din negocierile pe care le-am avut pe revizuirea PNRR, cele două jaloane care erau, cumva, retroactive, deci care nu mai puteau fi rezolvate, ele au fost reaşezate prin renegocierea PNRR, astfel încât vestea bună, pe care am confirmat-o cu Comisia Europeană vineri, este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziţii publice greşite. Şi asta este o veste foarte bună, pentru că asta înseamnă că 51 de milioane de euro nu sunt pierduţi. Sunt recuperaţi prin reaşezarea lor în alte operaţiuni, odată cu revizuirea”, a mai spus el.
Pîslaru a detaliat situaţia jalonului 440, cel legat de operaţionalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
“Guvernul României a dus dovezile cu privire la selectarea conducerii şi un raport întreg care să arate operaţionalizarea, inclusiv faptul că AMEPIP a început să dea amenzi, are proceduri în lucru, pentru a ne asigura că avem un plan coerent în ceea ce priveşte AMEPIP”, a arătat el.
Totodată, în concordanţă cu acest jalon, România a prezentat un plan, pe care îl va coordona vicepremierul Oana Gheorghiu, privind reforma companiilor de stat.
“Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de către Comisia Europeană. Prin urmare, reformele nu se opresc cu acest jalon, dar pentru jalonul 440, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total, şi anume discutăm de 330,34 milioane de euro grant”, a spus el.
În ce priveşte jalonul 121, privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, în valoare totală de 227,9 milioane de euro, au fost finalizate aproape în totalitate procedurile de numire. Pîslaru a menţionat că au existat câteva excepţii, din raţiuni legate de procedură, neprezentare sau invalidare; Hidroelectrica – două poziţii, CE Oltenia – două poziţii, Eurotest – un membru.
“Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziţia noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aştepta”, a mai afirmat el.
Despre jalonul 215 legat de pensiile speciale, Pîslaru a menţionat că Guvernul urmează să îşi asume răspunderea.
“În mod evident, termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării, asta nu ne opreşte, însă, să ducem reforma până la capăt. Chiar astăzi ştiţi că există în Parlament asumarea răspunderii şi sperăm să mişcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putinţă. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voinţa politică există, că s-a manifestat în timp util, că, bineînţeles, discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea încă”, a mai declarat el.
Dragoş Pîslaru a prezentat şi situaţia jalonului 79, cel referitor la selectarea şi numirea membrilor Consiliului de Administraţie în domeniul transporturilor – la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători.
“Discutăm de 19,8 milioane de euro de pe componenta de împrumut. Aici avem vestea bună că am prezentat, aşa cum era cerinţa, indicatorii de performanţă pentru membrii Consiliului Administraţiei la CNIR, aşa cum era o cerinţă explicită în scrisoarea de suspendare, dar procedurile de selecţie sunt încă în desfăşurare în condiţii de transparenţă. N-au putut fi finalizate la timp. Deci, din această perspectivă, am explicat eforturile, am explicat aşa cum procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecţie pentru că nu a fost finalizată”, a afirmat el.
| Știri BVB