Conform documentului, la întrebarea legată de consideraţia antreprenorilor cu privire la programele pro-business ale partidelor politice din România, opt din zece antreprenori consideră faptul că nu există elemente care să susţină mediul de afaceri în acestea. În acelaşi timp, 11,3% dintre respondenţi au răspuns că au identificat aceste elemente de susţinere a mediului de afaceri şi elemente pro-business.
În ceea ce priveşte cele mai bune măsuri ce ar trebui luate în perioada următoare, 42% din totalul celor chestionaţi au menţionat pe primul loc scăderea impozitului pe forţa de muncă cu 5%., iar pe poziţia următoare se situează stabilirea pragului de impozitare confortabil pentru micro-întreprinderi la 500.000 de euro. Totodată, 13% sunt pentru impozitarea progresivă, iar 12% pentru păstrarea cotei unice de impozitare la 16%.
Potrivit sursei citate, la întrebarea “Ce aşteptări aveţi de la mediul politic în legătură cu sprijinirea antreprenoriatului?”, pe primul loc se află reducerea fiscalităţii, semn că o impozitare mult prea ridicată va continua să escaladeze şi în anul următor, ceea ce preocupă în principal mediul de afaceri. În acelaşi timp, stabilitatea şi predictibilitatea se clasează pe locul secund, prin susţinerea de programe pentru IMM-uri şi reducerea birocraţiei.
Referitor la la componentele cele mai importante dintr-un program de guvernare, studiul de specialitate evidenţiază pe primele două locuri Economia – cu o pondere de 50% dintre respondenţi, respectiv Educaţia, cu aproape 30%.
Majoritatea antreprenorilor din România (95,8%) sunt de părere că interesele lor în Parlament sunt foarte slab reprezentate.
“Avem un răspuns cvasi-unanim cu privire la faptul că antreprenorii nu îşi regăsesc interesele reprezentate în acest moment în Parlament. Ce consideraţi că trebuie făcut pentru reprezentarea intereselor antreprenorilor în Parlament? Pe locul întâi, cu 45,9%, se află consultarea antreprenorilor înainte de modificarea legislaţiei economice, adoptarea unor legi mai simple şi mai clare pentru mediul de afaceri, creşterea rolului patronatelor, respectiv platforme de sprijin pentru antreprenori. Implicarea antreprenorilor ar trebui să fie una mai ridicată. Aceştia consideră că 79,4% ar trebui să se implice mai mult în consultările privind politicile economice. Sigur că şi gradul de asociere şi de apartenenţă la organizaţii ale mediului de afaceri ar trebui să fie unul mai ridicat, el fiind în acest moment extrem de scăzut în opinia noastră (…)”, a comentat Jianu.
De asemenea, la întrebarea “Cât de mult consideraţi că vocea antreprenorilor este auzită atunci când se adoptă măsuri economice?”, 42,8% consideră că aceasta influenţează puţin sau că nu influenţează deloc măsurile economice. În plus, o influenţă oarecare, mai mare sau mai mică, este prezentă pentru 30% dintre antreprenori.
“Am pus şi eu o întrebare cu privire la felul în care ar trebui să fie reprezentaţi antreprenorii pe listele partidelor politice pentru diverse alegeri. Şi avem aici un răspuns de aproape 80% care spun că ar trebui, într-un procent sau altul, pe listele partidelor politice să fie oameni reprezentaţi cu o experienţă anterioară relevantă. Pentru că această experienţă, din păcate, nu o vedem în spaţiu public, 86,1% dintre antreprenori considerând că decidenţii, în general, politici şi guvernamentali din spaţiu public nu au pregătirea necesară pentru susţinerea mediului de afaceri”, a menţionat şeful IMM România.
Cât priveşte educaţia antreprenorială, 57% dintre respondenţi susţin că ar trebui să fie materie obligatorie în şcoli şi 38,7% că ar trebui să fie materie opţională. Cumulat, pentru 95,9% dintre cei intervievaţi, educaţia antreprenorială trebuie să se regăsească în şcoli, încă de la vârste fragede.
În acelaşi context, cinci din zece antreprenori declară că absolvenţii de învăţământ superior sunt puţin pregătiţi sau deloc pregătiţi pentru a dezvolta propriile afaceri, în timp ce 18% afirmă că sunt moderat pregătiţi şi doar 1% că sunt bine pregătiţi pentru acest rol.
“Am măsurat gradul de încredere în diverse tipuri de instituţii publice şi nouă ne-a ieşit că pe locul 1 cea mai mare încredere o au antreprenorii în armată. Pe locul 2 este biserica. Şi sigur, faptul că apar organizaţiile mediului de afaceri în acest top al încrederii, sigur că au un grad de implicare mai mare şi au pus patronatele cu un grad de încredere de aproximativ 33%. Cel mai scăzut grad de încredere îl au Parlamentul, Guvernul şi partidele politice”, a precizat Florin Jianu.
Sondajul IMM România a fost realizat în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, pe un eşantion de aproximativ 1.100 de respondenţi, ca forme de organizare în micro-întreprinderi, alte întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari din toate domeniile de activitate, de la Servicii, Comerţ până la IT şi Transport.
IMM România (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România) a organizat, joi, o conferinţă de presă în cadrul căreia a prezentat rezultatele sondajului privind vocea antreprenorilor în societate.
Potrivit organizatorilor, alte teme abordate îm conferinţă au vizat: modificarea legislaţiei privind migraţia în scop de muncă a cetăţenilor nonUE şi transpunerea directivei 2024/2831 privind munca pe platformele digitale.
| Știri BVB