Administraţia Trump a anunţat marţi sancţiuni care vizează cinci personalităţi europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice şi combaterii dezinformării online, printre care fostul comisar european Thierry Breton care a denunţat un “val de macartism”, notează AFP, potrivit Agerpres.
Acţiunile acestor persoane, cărora li se interzice intrarea în Statele Unite, echivalează cu “cenzura” în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat.
“De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancţioneze opiniile americane cărora li se opun”, a declarat pe X secretarul de stat american, Marco Rubio.
“Administraţia Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, a adăugat el, denunţând “un complex industrial mondial al cenzurii”.
Printre cei vizaţi se numără francezul Thierry Breton, fost ministru şi arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care a ocupat funcţia de comisar pentru piaţa internă din 2019 până în 2024, cu largi responsabilităţi, în special în domeniul digital şi industrial.
El a denunţat pe X ceea ce a numit un “val de macartism” în Statele Unite, referindu-se la vânătoarea de vrăjitoare anticomunistă condusă de senatorul american Joseph McCarthy în anii 1950.
“Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European – ales democratic – şi cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA”, legislaţia europeană privind serviciile digitale, a subliniat Breton. “Prietenilor noştri americani: +Cenzura nu este acolo unde credeţi că este+”, a concluzionat el.
Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noël Barrot, a afirmat tot pe X că “poparele Europei sunt libere şi suverane şi nu pot permite ca regulile care guvernează spaţiul lor digital să le fie impuse de alţii”.
Celelalte patru persoane sancţionate sunt reprezentanţi ai unor ONG-uri care luptă împotriva dezinformării şi urii online în Regatul Unit şi Germania: Imran Ahmed, care conduce Centre for Countering Digital Hate (CCDH), Clare Melford, care conduce un Index Global al Dezinformării (GDI) cu sediul în Regatul Unit, Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid şi Josephine Ballon, din cadrul aceleiaşi organizaţii.
În general, europenii nu au nevoie de viză pentru a călători în Statele Unite, dar trebuie să obţină o autorizaţie electronică de călătorie (ESTA).
Preşedintele american Donald Trump conduce o ofensivă majoră împotriva regulilor tehnologice ale Uniunii Europene care impun reglementări platformelor, cum ar fi raportarea conţinutului problematic, considerat de Statele Unite o încălcare a libertăţii de exprimare.
UE dispune, de fapt, de cel mai puternic arsenal juridic din lume pentru reglementarea tehnologiei digitale.
Washingtonul a fost deosebit de virulent după amenda de 140 de milioane de dolari impusă de UE la începutul lunii decembrie reţelei sociale X a miliardarului Elon Musk, pe care Marco Rubio a descris-o drept un “atac asupra tuturor platformelor tehnologice americane şi a poporului american de către guverne străine”.
De la revenirea sa la putere, Donald Trump are Europa în vizor.
În noua sa Strategie de securitate naţională publicată recent, care vorbeşte despre “dispariţia civilizaţiei” europene, Washingtonul critică la grămadă instituţiile europene “care subminează libertatea politică şi suveranitatea”, politicile de imigraţie, precum şi “prăbuşirea ratei natalităţii” pe continent.
În februarie, vicepreşedintele american JD Vance i-a consternat pe europeni cu un discurs la München în care a afirmat că libertatea de exprimare este îngrădită pe continent, reluând opinii ale partidelor de extremă dreapta, precum AfD din Germania.
În luna mai, secretarul de stat american anunţase deja restricţii privind vizele pentru străinii acuzaţi că “cenzurează americanii”, afirmând că libertatea de exprimare este “esenţială pentru modul de viaţă american”.
Mai mult, un memoriu recent al Departamentului de Stat, citat în presa americană, menţionează noi directive din partea guvernului american care vizează restricţionarea vizelor pentru persoanele care lucrează în sectorul tehnologic (vize H-1B), în special pentru cele specializate în moderarea conţinutului.
International Fact-Checking Network (IFCN), o reţea internaţională, cu sediul în SUA, formată din 170 de organisme de fact-checking, şi-a exprimat “profunda îngrijorare” cu privire la această chestiune.
| Știri BVB