“Partea belarusă a primit un mesaj personal din partea preşedintelui Statelor Unite adresat preşedintelui, prin care se propune ca Belarusul să devină unul dintre membrii fondatori ai Consiliului de Pace”, a anunţat Ministerul belarus de Externe pe website-ul său.
Autorităţile belaruse au salutat propunerea şi Lukaşenko a primit-o pozitiv, considerând-o utilă pentru “construirea unei păci durabile”, se mai arată în text.
“Suntem dispuşi să participăm la activităţile Consiliului de Pace, având în vedere că această organizaţie va avea un rol şi competenţe care merg mult dincolo de mandatul propus în iniţiativă”, astfel că ar putea contribui la soluţionarea unor conflicte internaţionale şi la “construirea unei noi arhitecturi de securitate”, mai menţionează MAE belarus în acelaşi mesaj.
Mai devreme şi Kremlinul a anunţat că preşedintele rus Vladimir Putin, un aliat apropiat al lui Lukaşenko, a primit din partea lui Trump invitaţia ca Rusia să facă parte din acel consiliu. Crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condiţiile puse de Putin pentru soluţionarea negociată a războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei în urmă cu aproape patru ani.
Lukaşenko şi Trump au iniţiat anul trecut un proces de normalizare a relaţiilor dintre ţările lor, proces care a condus în decembrie la eliberarea de către Belarus a peste o sută de deţinuţi politici.
Circa 60 de state, inclusiv România, au fost invitate de Trump să facă parte dintr-un “Consiliu de Pace” propus de liderul de la Casa Albă. Dar ţările care doresc un loc permanent în acest consiliu vor trebui să plătească o taxă de un miliard de dolari.
Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume.
“Consiliul de Pace este o organizaţie internaţională care vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernanţe fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau ameninţate de conflicte”, se arată în preambulul cartei trimise spre semnare ţărilor invitate de Trump.
Textul de opt pagini al cartei critică direct “abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, făcând astfel referire la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), şi îndeamnă la “curaj” pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea “necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente”.
Donald Trump va fi “primul preşedinte al Consiliului de Pace”, iar puterile preşedintelui SUA vor fi foarte largi. Numai el va putea să “invite” alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture organismului şi tot el le poate revoca participarea, cu excepţia cazului în care “două treimi din statele membre” se opun, şi Trump va avea în plus dreptul să respingă prin veto deciziile votate.
“Fiecare stat membru exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, mandat reînnoibil de către preşedinte. Acest mandat de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar la Consiliul de Pace în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei”, precizează proiectul. Numai statele “invitate să participe de preşedintele” SUA vor putea face parte din consiliu.
| Știri BVB