În acelaşi timp, guvernul german nu este de acord cu puterile “predeterminate” de care ar urma să beneficieze liderul de la Casa Albă în cadrul acestei iniţiative, a mai consemnat Spiegel, citând acelaşi document, o notă internă pregătită weekendul trecut pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că Berlinul va examina ce contribuţie ar putea aduce la “Consiliul Păcii” al lui Trump.
Preşedintele SUA a propus iniţial acest for în septembrie anul trecut, când şi-a anunţat planul de a pune capăt războiului din Gaza, ulterior precizând că mandatul consiliului va fi extins dincolo de Gaza, cu sarcina de a promova pacea în întreaga lume şi de a lucra pentru rezolvarea conflictelor şi avându-l pe Trump ca primul său preşedinte.
Statele membre ar fi limitate la mandate de trei ani, cu excepţia cazului în care vor plăti fiecare câte 1 miliard de dolari pentru a finanţa activităţile consiliului şi pentru a obţine calitatea de membru permanent, potrivit unei copii a proiectului de statut văzute de Reuters.
Unii aliaţi tradiţionali ai SUA au răspuns cu prudenţă invitaţiei adresate de Trump de a se alătura iniţiativei sale, în câteva cazuri au respins oferta lui Trump, dar alte ţări, inclusiv unele care au avut mult timp relaţii tensionate cu Washingtonul, cum ar fi Belarus, au acceptat.