Uniunea Europeană se apropie de un moment de inflexiune strategică în materie de securitate, a avertizat Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate, Kaja Kallas, afirmând că dependența Europei de garanțiile externe nu mai este sustenabilă într-o lume marcată de rivalități sistemice și fragmentare geopolitică, potrivit 2eu.brussels.
În discursul său principal la Conferința anuală a European Defence Agency, Kaja Kallas a transmis un mesaj explicit: securitatea Europei nu mai poate fi „externalizată” către Statele Unite. Potrivit acesteia, Washingtonul va rămâne un aliat și partener esențial, însă Europa nu mai reprezintă centrul de greutate al strategiei americane, iar această schimbare este una structurală, nu temporară.
Statele Unite vor rămâne aliatul nostru, dar Europa nu mai este principala lor prioritate strategică.
Kallas a subliniat că această realitate obligă Uniunea Europeană să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria securitate, inclusiv prin investiții coordonate, capacități comune și reducerea fragmentării industriale și militare. Ea a avertizat că problema Europei nu este lipsa resurselor financiare, ci lipsa coordonării și a complementarității între statele membre.
Rusia a fost descrisă drept o amenințare pe termen lung, nu doar un risc conjunctural. Potrivit Înaltului Reprezentant, Moscova continuă să folosească instrumente hibride, de la atacuri cibernetice și sabotaj până la manipulare informațională, iar securitatea economică și cea militară nu mai pot fi separate. Kallas a atras atenția că dependențele economice pot deveni vulnerabilități strategice directe.
În același timp, China este poziționată dincolo de statutul de „competitor sistemic”. Kallas a afirmat că Beijingul reprezintă un risc strategic, inclusiv prin sprijinul indirect acordat Rusiei și prin impactul asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Europa trebuie, în acest context, să își protejeze baza industrială și să reducă dependențele critice.
Unul dintre cele mai puternice pasaje ale discursului a fost avertismentul privind urgența deciziei politice. Kallas a folosit metafora celor „trei clopoțele”, sugerând că Europa se află aproape de momentul în care lipsa de acțiune va avea consecințe ireversibile.
Am auzit deja primul clopoțel. Al doilea este un avertisment final. Al treilea vine cu consecințe.
Fragmentarea apărării europene a fost identificată drept una dintre cele mai mari vulnerabilități. Înaltul Reprezentant a criticat lipsa de interoperabilitate, suprapunerea sistemelor naționale și achizițiile necoordonate, subliniind că acestea reduc eficiența investițiilor și capacitatea de reacție rapidă.
Industria europeană de apărare a fost pusă direct în centrul responsabilității. Kallas a cerut industriei să livreze mai rapid, să scaleze producția și să răspundă nevoilor reale de securitate, avertizând că autonomia strategică nu poate exista fără capacitate industrială internă.
Discursul a atins și un subiect sensibil instituțional: mecanismele de decizie. Kallas a sugerat că utilizarea unanimității în politica externă și de securitate permite blocaje și șantaj politic și a indicat necesitatea extinderii deciziei prin majoritate calificată, precum și folosirea mai activă a instrumentelor existente din tratate, inclusiv clauza de apărare mutuală.
Conferința anuală a Agenției Europene de Apărare are loc într-un moment de presiune majoră asupra arhitecturii de securitate europene, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor din Indo-Pacific și al schimbărilor de priorități strategice ale Statelor Unite. Mesajul transmis de Kaja Kallas reflectă o accelerare a discursului politic european către asumarea autonomiei strategice în apărare.
| Știri BVB