de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în aprilie 2026 la 6,15%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Într-un context intern complicat țara noastră a păstrat a doua poziție la costurile de împrumut între statele membre, deși a urcat în anumite zile peste pragul de 7% iar Ungaria a scăzut puternic după alegerile recente, de la 7,13% la 6,27%.
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y a staționat în Polonia la 5,58% iar în Cehia a consemnat un avans marginal, de la 4,72% la 4,74%, evoluții oarecum surprinzătoare. După ce a trecut la moneda unică, Bulgaria figurează în comunicatul BCE tot cu valoarea anterioară de 3,93%, din decembrie 2025.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Suedia (2,78%, în creștere ușoară de la 2,76% anterior) Danemarca (2,89%, în avans ceva mai pronunțat față de luna precedentă, când s-a situat la 2,79%) și Germania (3,00%, de la 2,91% anterior). Primele două dintre cele mai bune trei performanțe s-au consemnat (din nou) în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Peste pragul de 3% s-au situat Țările de Jos (3,15%, după 3,02% în martie), Irlanda și Luxemburg (ambele cu 3,24%). Ele au fost urmate în topul celor mai mici dobânzi de Austria (3,30%), Finlanda (3,38%), Slovenia și Estonia (cu câte 3,40%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut la nivel european, dobânda pe termen lung s-a majorat pentru Franța (de la 3,64% la 3,73%), care a rămas sub Italia (de la 3,73% la 3,82%). Valoare chiar mai mare decât cea consemnată de Grecia (3,78%), ieșită în 2024 din zona celor mai mari dobânzi și aflată la doar 3,39% în februarie 2026.
Costul de împrumut al României în aprilie 2026 a fost cu doar 2% sub cel al Ungariei, după ce ecartul era de 11% în luna anterioară. Diferența a scăzut până la 10% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și a ajuns la 30% în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională iar România a reușit (surprinzător, dată fiind instabilitatea politică) să se mențină în luna aprilie un nivel rezonabil. Distanțele de recuperat față de celelalte țări central-europene cu regim valutar similar s-au atenuat.
Totuși, într-un context internațional nefavorabil și pe fondul demiterii Guvernului, datele din 25 mai 2026 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,928%, pe un trend de scădere, după un vârf de 7,4% atins la începutul lui mai și o revenire spre 7,1% la mijlocul lunii. Nivelul este cu 0,392 puncte procentuale mai mic față de cel din urmă cu o lună și cu 0,522 pp sub cel din urmă cu 12 luni.
| Știri BVB