Afirmaţia sa vine în contextul în care joi expiră valabilitatea Tratatului între Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă privind măsurile de reducere suplimentară şi de limitare a armelor ofensive strategice, cunoscut drept New START.
“Acest tratat a fost foarte important pentru că asigură un cadru legal pentru limitarea numărului de focoase nucleare şi pentru transparenţă, pentru verificarea existenţei în teren a acestor focoase nucleare. A fost un prim pas, nu pentru dezarmare nucleară, dar pentru limitarea focoaselor nucleare, mai ales a focoaselor nucleare de nivel strategic. Nu se referă la rachetele tactice, deci se referă în primul rând la arsenalul nuclear cu caracter strategic, acele rachete intercontinentale”, a explicat fostul şef al SMAp.
Potrivit generalului în rezervă Ştefan Dănilă, faptul că cele două mari puteri, Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă, care au fost semnatare nu au reînnoit tratatul, “nu înseamnă automat că suntem în pragul unui război nuclear sau că brusc se vor schimba arsenalele şi vom asista la o cursă a înarmărilor nucleare într-un mod accelerat”.
“Desigur, vom putea bănui acum că cele două state vor trece la modernizarea arsenalului existent şi poate chiar la relocarea din poziţiile existente înainte de expirarea tratatului, pentru că acum nu mai există transparenţă şi nu mai pot fi, nu se mai pot face controale unul altuia. Din ce ştim, din declaraţiile preşedintelui Donald Trump, unul dintre motivele pentru care nu a dorit să extindă acest tratat este că îşi doreşte ca într-un viitor tratat privind mijloacele nucleare să fie inclusă şi China, să fie un cadru mai larg, în care să fie inclusă şi China, şi poate India sau statele care mai deţin sau pot să îşi dezvolte capacităţi nucleare”, a explicat fostul şef al Statului Major General.
În acest context, spune generalul Dănilă, preşedintele SUA îşi doreşte un cadru mai larg, “nu doar cel stabilit ca în perioada Războiului Rece între Statele Unite şi Federaţia Rusă”. De asemenea, el opinează că expirarea New START nu va duce imediat la începerea de noi exerciţii sau de noi teste nucleare.
“Testele nucleare sunt îngheţate în virtutea unui alt tratat, care nu a fost de fapt încă ratificat. (…) Deci, din această perspectivă, ne putem aştepta şi la teste nucleare. Deocamdată încă nu am auzit acest lucru, dar există posibilitatea, pe fondul tensiunilor existente, pe fondul războiului din Ucraina, care înseamnă totuşi o poziţionare nu doar a Federaţiei Ruse, care este stat agresor, dar este şi o poziţionare a statelor europene şi a SUA împotriva agresiunii Federaţii Ruse”, a arătat generalul în rezervă Ştefan Dănilă.
El a vorbit şi despre ţările europene care au capabilităţi nucleare.
“Marea Britanie şi Franţa nu au fost deocamdată parte a unui tratat privind armamentul nuclear, pentru că ele nu deţin o capacitate semnificativă de ogive nucleare sau de focoase nucleare. În condiţiile în care Europa îşi propune să nu mai depindă de Statele Unite ale Americii atât de semnificativ cum depind acum, există posibilitatea ca statele europene să îşi dorească să fie parte a unui tratat de acest fel, pentru că prin aceasta îşi urmăresc nu extinderea, nu producerea de noi focoase, de noi armamente nucleare la nivel european, ci limitarea existenţei de focoase nucleare în celelalte state”, a explicat generalul în rezervă.
Pe de altă parte, în acest context ar putea exista şi ameninţări. “Am observat chiar înainte de expirarea tratatului (New START – n.r.), prin diferite voci din Federaţia Rusă, ameninţări cu privire la folosirea mijloacelor nucleare şi aceste ameninţări prezintă un risc mai ridicat pentru noi, pentru că Federaţia Rusă nu mai are nici măcar limitele acestui tratat. Adică faptul că nu mai pot fi controlate, nu numai ca număr, dar şi ca poziţionare, ogivele nucleare, dispunerea bombardierelor strategice şi a bombelor, a rachetelor nucleare, reprezintă un risc ridicat pentru Uniunea Europeană”, a punctat fostul şef al Statului Major General.
Generalul Dănilă a vorbit şi despre perspectiva includerii Chinei într-un nou tratat de acest gen.
“Preşedintele Trump a vorbit despre China că ar putea să fie parte a unui nou tratat, dar, pe de altă parte, eu cred că şi China îşi doreşte să fie parte a unui tratat nuclear, pentru că aici intri la masă ca mare putere. Adică eşti parte a tratatelor şi tu, chiar dacă nu ai aceeaşi capacitate nucleară ca a celorlalţi, intri în joc şi faci parte din grupul celor care stabilesc limitele. Ar fi o mare realizare pentru China să fie acceptată în grupul statelor care stabilesc nivelul maxim de armament nuclear”, a punctat Ştefan Dănilă.
***
Ultimul tratat de dezarmare nucleară dintre SUA şi Rusia expiră joi, marcând un punct de cotitură major în istoria controlului armelor nucleare de la Războiul Rece şi reaprinzând îngrijorările legate de proliferare.
Tratatul dintre Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă privind măsurile de reducere şi limitare suplimentară a armelor strategice ofensive, cunoscut şi sub denumirea de Noul Tratat START, a fost semnat la 8 aprilie 2010, la Praga. Acesta a intrat în vigoare la 5 februarie 2011.
Acordul obliga Rusia şi SUA să reducă (şi să nu depăşească) numărul de rachete balistice intercontinentale (ICBM) la 700, numărul de ogive nucleare de pe aceste rachete la 1.550 şi numărul de lansatoare ICBM desfăşurate şi nedesfăşurate la 800 în termen de şapte ani. Potrivit TASS, Statele Unite au atins obiectivele în septembrie 2017 şi Rusia – pe 5 februarie 2018.
Tratatul a fost conceput pentru a avea o durată de zece (până în februarie 2021), cu opţiunea de a fi prelungit o singură dată, cu cinci ani. În 2021, Rusia şi SUA au profitat de această oportunitate, prelungind tratatul până la 5 februarie 2026.
| Știri BVB