Noi, cei din comunitatea științifică, vedem, în general, Pactul verde european, din care face parte și pachetul Omnibus al Uniunii Europene privind sustenabilitatea, ca o traducere a consensului științific privind schimbarea climei, a spus Dr. Roxana BOJARIU, Coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie al ANM, la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2026, organizat de Financial Intelligence.
Ea a spus: “În ultimii ani, recordurile climatice au fost impresionante, chiar pentru noi specialiștii, și am avut ultimii trei ani cu depășiri semnificative ale creșterii temperaturii medii globale față de nivelul preindustrial. Dacă facem media ultimilor trei ani, depășirea a fost cu peste 1,5 grade Celsius, acel prag psihologic al Acordului de la Paris.
Acordul de la Paris vizează acest prag de limitare a creșterii medii globale la 1,5 grade Celsius la sfârșitul secolului. Evident, o depășire temporară nu înseamnă irelevanța țintei propuse, numai că ea ne arată că se accelerează schimbarea climei.
Dacă vorbim din perspectiva comunității științifice, vorbim de necesitatea de a avea o acțiune climatică sistematică care nu se referă neapărat doar la actul raportării unor indicatori, ci vizează efectiv eficiența economică, o eficiența economică care să ia în calcul toate costurile, inclusiv costurile climatice și pe cale de consecință cele sociale și de mediu. Aceste costuri de multe ori sunt ignorate atunci când se evaluează eficiența economică.
Vrem, nu vrem, va exista tranziția verde și realitatea impune ca toate costurile, inclusiv cele de mediu și sociale, să fie introduse în evaluarea economică.”
În pachetul Omnibus al Uniunii Europene privind sustenabilitatea, raportarea atât a riscurilor de tranziție/financiare pentru companie, cât și a riscurilor fizice ale companiei, din perspectivă dezvoltării sustenabile, în condițiile schimbării climatice, rămân de actualitate pentru companiile mari, a apreciat doamna Bojariu. Cele mai mici au fost exceptate. Este o simplificare a reglementărilor anterioare în contextul în care Uniunea Europeană încercă să găsească căi de a crește competitivitatea economică pentru a face față noilor provocări. În acest context, dincolo de raportare în sens birocratic, rămâne fondul evaluării dublei materialități pentru orice companie, fie ea mare sau mică, care își dorește o dezvoltare durabilă a afacerilor.
Legat de acordul UE-Mercosur, doamna Bojariu a precizat că acesta are un capitol special pentru comerț și dezvoltare sustenabilă. Astfel, reglementările sunt stricte pentru respectarea Acordului de la Paris și a cerințelor privind protecția biodiversității. Acesta e un lucru bun și vine ca o oportunitate de a „exporta” impulsul spre o acțiune climatică mai viguroasă în țări ale Americii Latine și a găsi aliați ai UE în demersurile pentru tranziția verde.
Ea a prezentat oportunitățile și riscurile Acordului UE–MERCOSUR, din perspectiva sustenabilității:
“Oportunități
- Acordul include un capitol dedicat comerțului și dezvoltării durabile, cu angajamente obligatorii din punct de vedere juridic de a pune în aplicare Acordul de la Paris și Convenția privind diversitatea biologică;
- Mercosur este un furnizor de materiale esențiale pentru tranziția verde a UE, cum ar fi niobiul (82% din importurile UE) și pământuri rare utilizate în baterii și produse electronice.
- Riscuri
- Extinderea comerțului cu produse agricole cu emisii mari ar putea crește emisiile globale
- Vulnerabilitate economică a micilor producători din ambele blocuri ar putea crește.
- Probleme potențiale legate de drepturile omului și ale comunităților de indigeni în legătură cu utilizarea terenurilor de exemplu a celor din pădurea amazoniană.”
Și economia circulară este o necesitate, a mai spus Roxana Bojariu: „E necesară creșterea eficienței energetice și utilizarea resurselor regenerabile pe tot ciclul de viață al produselor, reducând emisiile în general și poluarea produsă de depozitele de deșeuri, în particular.
„În acest context, este necesară trecerea de la simpla gestionare a deșeurilor la o abordare integrată, care include eco-proiectarea și reducerea lor la sursă.”
Domnia sa a prezentat si Platforma națională pentru adaptare și reziliență climatică RO-ADAPT (https://www.roadapt.ro/), ca instrument pentru fundamentrea dezvoltării durabile.
Platforma va fi mai departe dezvoltată prin:
- popularea cu noi seturi de date de observație și straturi extinse de informații climatice relevante sectorial la nivel național și local;
- rezultate cu aplicabilitate practică a programelor/proiectelor științifice naționale și europene, transferate în sectoarele socio-economice relevante și la nivelurile național și local;
Prin proiectul AdaptationHubs, finanțat de programul Orizont Europa (HORIZON-MISS-2024-CLIMA-01-02) vom dezvolta această platformă ca centru național de acțiune climatică, aducând împreună într-o rețea națională organizații interesate de accesul la expertiza privind schimbarea climei și schimbul de informații și bune practici legate de dezvoltarea socio-economică sustenabilă a unei societăți reziliente climatic. Până în 2028, se va construi în fiecare stat membru un astfel de centru național ce împreună vor forma o rețea europeană pentru adaptare și dezvoltare sustenabilă. O rețea de rețele în sprijinul acțiunii climatice va contribui la coeziune socială și competivitate economică durabilă a Uniunii Europene și a fiecărui stat membru.
| Știri BVB